În contextul în care piața locală a forței de muncă se confruntă de zeci de ani cu deficit de personal, reîntoarcerea românilor din diaspora a fost deseori un subiect intens dezbătut, însă fără să fie aduse la masă planuri concrete. E greu să ții pasul cu exodul, dar și mai greu să încerci să-i aduci înapoi pe cei care deja și-au făcut o viață peste hotare. Cel mai recent program al Guvernului de readucere a românilor le oferă bani celor care se angajează în țara noastră. Sumele nu sunt „ofertante”, lucru pe care îl recunoaște și Ministerul Muncii.
Ministerul Muncii, prin Agenția Națională de Ocupare și Formare Profesională (ANOFM) a deschis un program finanțat din fonduri europene pentru a readuce românii să muncească înapoi în țara natală. Concret, fiecare român plecat peste hotare va primi 12.500 de lei dacă alege să întoarcă înapoi în România, în vreme ce o familie (inclusiv una monoparentală) va primi 15.500 de lei. Banii se dau o singură dată, în două tranșe, una la angajare și cealaltă la distanță de un an de la angajare, cu condiția ca persoana sau persoanele să fi fost stabilite cu domiciliul într-o țară membră UE în decursul ultimilor trei ani.
„Într-adevăr, suma nu e ofertantă, cei care locuiesc aici poate au impresia că 2.500 de euro sunt bani buni, dar celor care trăiesc în afara țării nu li se pare ceva deosebit. Suma nu e foarte ofertantă, drept pentru care nu avem foarte mulți aplicanți, avem la ordinul câtorva sute, ceea ce, la piața muncii din România, e irelevant și insignifiant. Ne gândim să modificăm condițiile și sumele de bani, însă e de reținut faptul că acești bani sunt din fonduri europene și acolo e o limită. Dacă modifici suma în așa fel încât să devină una atractivă, o să ne trezim cu atât de multe aplicații încât nu o să mai avem suficienți bani. De aceea trebuie să existe o balanță”, a declarat Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, în cadrul unei conferințe organizate de Asociația Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane (ASFRU).
Citeste si:
Deși, în mod tradițional plecau peste hotare în principal românii împinși de lipsa banilor, în ultimii ani, România a început să se golească tot mai mult de talente tinere și de români cu studii superioare care au găsit oportunități profesionale departe de țara noastră. Rata emigrației din România a crescut cu 287% între 1990 și 2017, potrivit raportului privind migrația și exodul de creiere, publicat de Banca Mondială. În 2017, peste 27% dintre muncitorii români cu studii superioare locuiau în afara țării. Fenomenul migraționist a continuat să se accentueze, cu câteva întreruperi la venirea pandemiei.
În mai 2022, cel puțin 5,7 milioane de români figurau cu rezidența peste hotare, conform datelor de la Ministerul Afacerilor Externe, însă cifrele sunt mult mai mari având în vedere că există mii de români care nu sunt identificați sau numărați.
Citeste si:
„Numărăm 5,7 milioane de români în afara graniţelor. Este o cifră oficială pe care am obţinut-o de la Ministerul Afacerilor Externe. Cu siguranţă avem cel puţin 8 milioane. Avem 500.000 de români doar în Franţa, mai mult decât declară statul francez astăzi - 106.000 de români, în cifrele oficiale. Avem câteva ţări în Europa unde avem un milion sau mai mult de un milion de români. Avem 150.000 - 200.000 de români în plus, care nu sunt identificaţi sau număraţi", a menţionat Florin Cârciu”, spunea în mai 2023 Florin Cârciu, secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, potrivit Agerpres.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
