Nu numai uleiul și motorina au fost vedetele scumpirilor în lanț. Și făina a fost unul dintre produsele luate la bax în coșul de cumpărături al românilor. ”Nu vom mai vedea făină la raft cu mai puțin de 4-5 lei kilogramul”, spune Dana Iorga, Director General Executiv al companiei Șapte Spice, producător de făină, într-un interviu acordat wall-street.ro.

Despărțindu-se de Vel Pitar în 2007, Șapte Spice deține, în prezent, patru mori cu care ajută la producția de făină în România. Dana Iorga, directorul general executiv, companiei, a precizat că ne așteaptă vremuri incerte, însă nu întrevede o criză alimentară la nivelul țării noastre.

”Nu vom mai vedea făină la raft cu mai puțin de 4-5 lei kilogramul, poate doar anumite mărci proprii. În urmă cu doi ani, aceeași făină era în jur de 2 sau 3 lei pe kilogram. În plus, costul producției unui kilogram de făină a crescut, de la mijlocul anului trecut, cu aproximativ 60%”, a declarat aceasta, atrăgând atenția și asupra inflației.

Iorgaexplică faptul că stocurile de făină din casele oamenilor nu reprezintă o soluție pentru reducerea cererii în materie de alimente, cauzate de inflație.

„Ne îngrijorează inflația, deoarece se va reduce puterea de cumpărare. Anul trecut eram la 8%, acum suntem la 10%, vorbim deja de un prag de 20% care nu ține pasul cu salariile. Oamenii vor renunța la anumite produse și vor cumpăra mai puțin. Cât despre stocuri, câte alimente poți cumpăra și depozita?!”, a completat aceasta.

Ce făină caută românii

Directorul general executiv al Șapte Spice precizează că românii nu sunt consumatorii ”excentrici” sau dispuși să încerce noutăți, în masă.

Românii caută o făină comună, care să se potrivească preparatelor de acasă, pâine sau prăjituri. În prezent, făina 650 este de bază și reprezintă circa două treimi din făina care se vinde în România. Este produsul utilizat în industrie pentru panificația de masă”, a precizat aceasta.

Totodată, a menționat că sunt și persoane cu anumite nevoi, care au intoleranță la gluten și care caută anumite produse, dar segmentul acesta este mai mic.

”Luna martie a fost cea mai aglomerată pentru noi, din două motive. Pe de o parte, de teama războiului, clienții noștri industriali și-au făcut rezerve ca să poată funcționa o perioadă. Pe de altă parte, restricțiile COVID din țara noastră au fost eliminate, iar cei din HoReCa au început să funcționeze complet. Am avut o creștere a vânzărilor cu 30-40% față de cât ne așteptam”, a mai spus Iorga.

Criza alimentară și exporturile de grâu

Cât despre criza alimentară în România, Iorga precizează că acestea sunt zvonuri nefundamentate. România are stocurile necesare pentru a-și susține consumul intern.

„Dacă vorbim despre Egipt sau Maroc, nu contest că e posibil să asistăm la o criză a alimentelor. Însă în România nu este cazul. Bineînțeles, dacă nu voi avea afine pe masă în februarie, eu cred că voi putea trăi și fără ele”, a adăugat Iorga.

În același timp, există narațiuni în piață care leagă o potențială criză alimentară de exporturile de grâu, acuzând faptul că țara noastră este net exportatoare din acest punct de vedere.

”Nu e corect când vedem acuzații cum că România nu e capabilă să proceseze grâul pe care îl produce. E aproape imposibil de procesat 11 milioane de tone de grâu. Nici alte state, precum Germania, cu o tehnologie ultra modernă în agricultură, care reușește să scoată maximul după hectarul de teren nu va reuși să proceseze toată cantitatea rezultată. De aceea, există soluția de export”, a explicat Iorga.

Prețul grâului românesc, legat de prețul grâului la nivel internațional. De ce a crescut prețul materiei prime

Iorga își amintește de momentul pandemiei, care a declanșat crizele în lanț, pe care o numește simplu „un șoc”, dar precizează că 2020 a fost un an bun comparativ cu anul 2021.

Anul trecut a fost catalizatorul situației actuale, începând cu momentul februarie-martie, când a apărut o criză a ambalajelor.

”Dincolo de valurile pandemice, criza ambalajelor nu ne-a lovit atât de tare pentru că era doar ea. Ulterior, au apărut scumpirile la energie și gaze în luna iunie, iar în august ne-a zdruncinat puternic creșterea accelerată a prețului grâului la nivel internațional. Când prețul materiei prime crește accelerat este greu să ții pasul în piață cu actualizarea prețului făinii”, a explicat managerul companiei.

În acest sens, Iorga menționează că România nu putea rămâne în urma modificărilor apărute la nivel internațional. În plus, este mai mult decât evident că materia primă contează în proporție de 85-87% în formarea prețului. Singurul lucru care permite amânarea creșterii prețului sunt stocurile pe care o companie le are, potrivit Danei Iorga. Însă stocurile cu pricina există pentru maximum o luna sau două, cel puțin în cazul grâului.

Citeste si:

    ”Până în recoltă, nu mai văd scumpiri notabile. Însă recolta este momentan o necunoscută pentru toată lumea. Și nu e vorba doar despre recolta din România, care arată bine momentan (va fi probabil, cel puțin, în media ultimilor cinci ani). Dar dacă prețul în lume va crește cu 30%, prețul din România va crește tot la fel. Niciun fermier nu va vinde grâul cu un preț mai mic, dacă vede că poate obține mai mult”, a explicat Iorga.

    În plus, aceasta mai spune și că scumpirile au putut fi generate de lipsa de lichiditate a unor fermieri pentru asigurarea necesarului de îngrășăminte. În acest sens, dacă în loc de șapte tone la hectar au rezultat cinci, fermierul respectiv a simțit nevoia să crească prețul pentru a acoperi pierderea.

    ”Ploaia este mană cerească pentru noi”

    Nu în ultimul rând, apropo de recoltă, vremea din ultimele zile ne-a cam dat bătăi de cap și răceli. Deși ne așteptam la temperaturi mai ridicate, valul de frig și ploile ne-au stricat planurile. Însă ceea ce pentru noi a fost o neplăcere, pentru cei din agricultură, așa cum spune și Iorga, a fost ”o mană cerească”.

    Citeste si:

      ”Ploaia din această perioadă a fost mană cerească pentru noi, pentru că vom avea o recoltă bogată. Nu este o garanție că o recoltă bogată ne va rezolva problemele, dar în mod sigur, nu ne va crea altele”, a precizat directorul general executiv al Șapte Spice.

      Șapte Spice a pornit ca afacere de sine stătătoare în 2007, după separarea de Vel Pitar. Principala nevoie a companiei, la acea vreme, erau investițiile, deoarece toate morile deținute datau din perioada 1970-1980. În aproximativ cinci ani, compania a reușit să retehnologizeze complet moara de la Râmnicu Vâlcea, cea mai mare dintre cele patru din prezent, unde este și sediul central al companiei. În afară de moara de la Râmnicu Vâlcea, Șapte Spice mai are trei mori în orașeleTârgu Jiu, Brașov și Iași. În prezent, compania are circa 350 de angajați și speră ca până în toamna acestui an să poată pune pe picioare o nouă mașină de ambalat, o investiție în curs care implică aproape 1,7 milioane de euro. Produsele celor de la Șapte Spice pot fi găsite și în retail, în supermarketuri precum Metro, Selgros, Mega Image sau Auchan.

      Sursa foto: Pixabay

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Cristina Marin
      Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Companii »


      Setari Cookie-uri