In ultimii zece ani, de pe portile unei fabrici crescute in inima orasului de la poalele Tampei au iesit nici mai mult, nici mai putin de 32.000 de tone de ciocolata. Adica, 320 de milioane de tablete de ciocolata, cantitate suficienta unor sculptori priceputi care s-ar apuca sa-i inlocuiasca pe cetatenii Brasovului cu tot atatia oameni facuti din ciocolata sau sa construiasca un turn de ciocolata, cu baza de 3 mp, inalt cat Everestul.
Reteta elvetiana, tinuta la secret
Cu astfel de cifre se incheie primul deceniu de existenta a fabricii Poiana, de cand a fost preluata de Kraft Foods International. Reteta elvetiana promovata printr-o publicitate agresiva a facut ca Poiana sa se bata de la egal la egal cu jucatori precum Excelent si Heidi. Secretul retetei originale Suchard nu este cunoscut in Romania decat de calculatorul care pune in miscare malaxoarele uriase care zi si noapte rastoarna vartos cateva tone de zahar, lapte praf, pudra si masa de cacao. Nu exista un ingredient-minune, insa totul tine de procentul de ingredient, dupa cum se exprima cei care lucreaza de ani buni in bransa.
Degustatorii
Concurenta stransa de pe piata si preferintele consumatorilor in permanenta schimbare fac ca aparitia si disparitia unor sortimente sa mearga mana in mana. Noile creme, esente si arome sunt decise dupa acordul comun dat de laboratorul Kraft din Romania, si un altul din Mnchen. In schema procesului de fabricare a ciocolatei, un rol important revine degustatorilor. La fabrica Poiana sunt aproximativ 10 degustatori, care sunt verificati periodic si a caror sarcina este cea de a simti orice modificare in gustul ciocolatei.
Reguli stricte
Nici nu apuci sa treci de portile fabricii ca imaginea inchipuita in cei aproximativ 180 de kilometri parcursi pe o vreme ploioasa de la Bucuresti ti se schimba radical. Paznicii care amintesc managerului companiei ca orice persoana straina trebuie sa treaca printre barierele de acces te fac sa crezi ca ai nimerit intr-o unitate militara. Idee de care aproape ca nu te mai indoiesti dupa ce oamenii de la departamentul de asigurare a calitatii iti impun sa renunti la reportofon, camera de filmat, aparat de fotografiat, pixuri, agrafe, ace de par si alte obiecte metalice, de exemplu insigne. La fel, daca tii mortis sa dai o raita prin fabrica, trebuie sa scapi rapid de ceas si bijuterii. In zonele de protectie, acolo unde utilajele fornaie mai ceva ca intr-o rafinarie, nu intri decat echipat corespunzator: plasa de par, halat si manusi, si asta numai dupa o spalare temeinica a mainilor si, ulterior, dezinfectarea lor cu o solutie speciala. Iar domnii cu mustata mai primesc un accesoriu: o masca pentru acoperirea gurii.
Dulce si amar
Marii consumatori de ciocolata s-ar putea gandi ca nimic nu este mai placut decat sa lucrezi intr-o fabrica unde tabletele si bomboanele de ciocolata, cu sau fara crema, curg, nenumarate de nimeni, pe banda rulanta. Insa pentru cei 400 de muncitori care lucreaza efectiv in fabrica de la poalele Tampei, in trei schimburi daca sunt comenzi mari, a produce ciocolata pare echivalent cu a lucra la o fabrica de suruburi. Fiecare este responsabil de o anumita etapa a procesului tehnologic, fiecare isi pazeste masinaria si isi alearga mainile in viteza impusa de masivele utilaje din inox si de tunelele care scuipa tabletele racite, gata sa ia drumul ambalarii. De altfel, sectia unde se ambaleaza ciocolata este unul dintre putinele locuri din fabrica unde poti schimba cateva vorbe cu vreun coleg care chiar te aude. Insa tot aici, plamanii nu respira altceva decat un miros puternic de cacao si rom. Pentru cei frigurosi din fire, lucrul in incaperea unde consele (utilaje cu palete rotative) mesteca masa bruta de ciocolata in tancuri incalzite la 80 de grade C devine chiar placut. Si acelasi lucru pot spune si cei care lucreaza in zona de vibrare si nu uita sa-si puna antifoanele. Tunelele de aici adapostesc platforme sustinute de arcuri groase care tresalta formele umplute cu ciocolata calda pana dispare si ultima particula de aer.
Istoricul firmei
1899 - la Brasov se infiinteaza Prima Fabrica de Bomboane si Ciocolata din Transilvania
1922 - Fratii Stollwerk din Bratislava deschid, tot in Brasov, o alta fabrica de ciocolata
1954 - Cele doua fabrici se unesc sub numele de Dezrobirea
1966 - Dezrobirea devine Cibo
1990 - Fabrica devine societate pe actiuni
1994 - Kraft Foods achizitioneaza fabrica brasoveana.
1995 - Compania lanseaza pe piata prima tableta de ciocolata Poiana.
80 milioane dolari este cifra de afaceri obtinuta de Poiana in 2004. Profitul s-a ridicat la aproape 5 milioane de dolari, potrivit bilantului depus la Ministerul Finantelor.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
