Finalul lunii martie va aduce declansarea Brexit-ului, mai exact 29 martie, informeaza Comisia Europeana. Deciziile legislative care au avut loc in cursul acestei luni i-au oferit premierului Theresa May “mana libera” in ceea ce priveste declansarea procedurilor care se preconizeaza ca vor dura 2 ani. Trei milioane de europeni care traiesc in Marea Britanie asteapta conditiile ce vor fi impuse dupa aceasta despartire.

Theresa May poate sa activeze Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, ce va da startul oficial negocierilor pentru iesirea tarii din Uniunea Europeana, dupa ce regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a promulgat pe 16 martie legea care ii permite acest lucru. Comisia Europeana a declarat ca procedurile vor fi demarate de catre premier pe data de 29 martie.

Inainte de a ajunge la regina, legea a fost aprobata, fara niciun amendament, pe 13 martie de catre Parlamentul Marii Britanii.

Tentativele liberal-democratilor de a incetini declansarea Brexit-ului au fost oprite de catre votul din Camera Lorzilor. Acestia au incercat sa introduca doua amendamente. Primul prevedea ca declansarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona sa fie realizat dupa ce premierul ar fi garantat apararea drepturilor cetatenilor UE, iar cel de-al doilea amendament, ca Parlamentul sa aiba votul decisiv asupra acordului propriu-zis de iesire din UE.

Intr-o “Carte alba”, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus cinci scenarii, care merg de la o Europa ce se multumeste sa fie o piata unica pana la o Uniune Europeana si mai integrata decat in prezent, trecand printr-o Europa “cu mai multe viteze”.

Citeste si:
Iohannis: Situatia din Irak ne priveste
Iohannis: Avem multi romani...

Seful Comisiei Europene nu si-a exprimat oficial vreo preferinta in acest document de aproximativ 30 de pagini, insa, a indemnat statele membre UE sa se inspire din el in vederea pregatirii summitului de pe 25 martie de la Roma, cu ocazia marcarii a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al Uniunii. Mai multe surse europene vorbesc si despre o “factura de iesire din UE” pe care Bruxelles-ul ar putea sa le-o ceara britanicilor. Suma vehiculata este de 60 de miliarde de euro si corespunde angajamentelor pe care Londra si le-a asumat deja in privinta contributiei la bugetul european.

Regatul Unit, 44 de ani de la aderarea in blocul comunitar

Regatul Unit, membru al Uniunii Europene din 1973, include Tara Galilor, Anglia si Scotia ( acestea formand Marea Britanie) si Irlanda de Nord. PIB-ul Regatului in 2016 este estimant in jurul valorii de 2.567 miliarde de euro, in timp ce, per total, la nivelului Uniunii Europene, produsul intern brut este undeva la 15.314 miliarde de euro, conform estimarilor FMI . Partenerii principali de export ai Regatului Unit sunt SUA, Germania si Elvetia, iar cei de import sunt Germania, China si SUA, conform site-ului Uniunii Europene.

La finalul anului 2015, Regatul Unit avea o populatie de aproximativ 65 milioane de locuitorii, un procent important din totalul de 508 milioane de locuitori ai Uniuni Europene. Contributia Regatului Unit catre Uniunea Europeana a fost, in 2015, de 12 miliarde de lire sterline, insemnand undeva la 200 de lire pe locuitor, conform The Telegraph.

Rata somajului din Marea Britanie a scazut la cel mai redus nivel din ultimele patru decenii, ajungand la 4,7% la inceputul acestui an.

Chiar daca votul la referendumul din 23 iunie a fost favorabil Brexit-ului, Scotia si Irlanda de Nord au votat majoritar pentru mentinerea Regatului Unit in blocul comunitar. Cele doua provincii fac, in prezent, presiuni imense pentru a se detasa de decizia de parasire e Uniunii, reprezentantii Scotiei vorbind de un nou referendum privind independenta provinciei de Regatul Unit, dupa cel esuat din 2014.

Citeste si:
10 ani de transformari: Evenimentele care au modelat ultimul deceniu
10 ani de transformari:...

Piata muncii, lovita de catre Brexit

Dupa votul pro-Brexit de anul trecut, peste un sfert din angajatorii britanici au declarat ca angajatii proveniti din alte state ale Uniunii Europene s-au gandit sa plece din companii sau din tara in 2017. In sectorul educatiei proportia este de 43%, iar in cel al sanatatii de 49%, conform unui sondaj efectuat in peste 1.000 de companii de catre Chartered Institute of Personnel and Development. Premierul Theresa May a promis si un control mai strict al imigratiei dupa iesirea din UE, care va avea loc probabil in 2019, chiar daca va insemna pierderea accesului liber pe piata unica.

Angajatorii care depind in mare masura de migranti au probleme sa ocupe unele posturi. Astfel, conform datelor recente, 45% dintre locurile de munca vacante la sfarsitul anului trecut erau in firme de retail si angro, industria prelucratoare, sanatate, industria ospitalitatii si servicii alimentar.

Un consilier pentru piata muncii al CIPD a spus ca datele oficiale mai arata ca numarul cetatenilor UE care lucreaza in Marea Britanie a crescut mai lent in trimestrul al treilea decat inainte de referendum, conform News.ro.

"Acest fapt creeaza probleme semnificative de recrutare in sectoare unde posturile sunt ocupate de obicei de forta de munca din afara Marii Britanii si care sunt vulnerabile in mod special la schimbarea politicii imigratiei", a declarat consilierul.

Semne ale unor deficite de muncitori migranti au aparut anul trecut in sectorul agricol, la scurt timp dupa referendum, deprecierea lirei sterline facand tara o destinatie mai putin atractiva.

Citeste si:
Croatia preia presedintia UE
Croatia preia presedintia UE

Brexit-ul nu va afecta imprumuturile romanilor pentru studii

In urmatorii 2 ani, procesul prin care studentii romani sunt admisi la studii in Marea Britanie nu va fi afectat de decizia luata de britanici prin referendum, au anuntat reprezentantii IntegralEdu. De asemenea, cei care studiaza acolo, precum si cei admisi in urmatorii doi ani, isi vor pastra statutul si drepturile pe intreaga perioada de studii, fara modificari ulterioare.

Romanii isi pot finanta studiile de master sau MBA prin imprumuturi acordate de guvernul britanic impreuna cu Departamentul de Business Innovation, cu sume in valoare de pana in 10.000 de lire sterline.

In Marea Britanie, cea mai populara tara pentru studentii romani, taxele de scolarizare pot ajunge la 9.000 de lire pe an, pentru studii de licenta. Un program de studiu postuniversitar in Anglia, fie ca e vorba despre master sau MBA, costa intre 4000 si 35.000 lire sterline pe an. Absolventii vizati pentru contractarea unui astfel de imprumut sunt toti cetatenii tarilor membre UE, care au avut resedinta intr-un stat membru UE in ultimii trei ani, inainte de data de incepere a studiilor de master/MBA. Persoanele eligibile pentru a accesa acest imprumut au varsta de pana la 60 de ani. Acest program include toate institutiile acreditate din Anglia.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
Brexit-ul ii costa pe britanici mai mult decat contributia la UE