Tenacitatea mentala a fost intotdeauna un factor esential in performanta individuala si organizationala, pentru bunastare si crearea unui mediu de lucru sanatos. Pe masura ce lumea devine mai plina de provocari, fie alegem sa ne pozitionam ca adversari ai progresului tehnologic, fie facem ceea ce fac cei puternici mental, primind cu bucurie schimbarea ca pe o oportunitate de a creste si de a ne dezvolta.

In extrem de competitiva piata globala de azi, leadershipul este o provocare si necesita o pricepere din ce in ce mai mare decat oricand. Oamenii au mai multe optiuni si sunt mai bine infomati decat in trecut. Clientii cer o relatie onesta si de incredere cu cei care vand, prin care acestia sa le arate ca le pasa de ei si ca pot oferi solutii personalizate la problemele lor. Actualii lideri trebuie sa dezvolte si sa comunice o viziune care este potrivita cu viziunea, scopurile si misiunea companiei: sa-si asume riscuri, sa-i atraga pe oameni si sa-si transforme visurile in realitate.

Tenacitatea mentala a fost intotdeauna un factor esential in performanta individuala si organizationala, pentru bunastare si crearea unui mediu de lucru sanatos. Pe masura ce lumea devine mai plina de provocari, fie alegem sa ne pozitionam ca adversari ai progresului tehnologic, fie facem ceea ce fac cei puternici mental, primind cu bucurie schimbarea ca pe o oportunitate de a creste si de a ne dezvolta. Tenacitatea mentala presupune dezvoltarea asa numitei „zone de flux” (flow zone) de care vorbesc psihologii care se ocupa de pregatirea sportivilor – o stare de maxima concentrare a sportivului asupra tehnicilor pe care trebuie sa le aplice ca sa aiba performanta.

Relatia dintre stres si zona ideala de performanta

Relatia dintre stres si performanta este recunoscuta in psihologie de secole; in care creierul functioneaza pentru a ajuta sau nu performantele noastre – fie la locul de munca, fie in procesul de invatare, intr-un sport sau in orice alt domeniu de activitate.

Conform legii scrise de Yerks si Dodson, exista trei stari principale in desasurare unei activitati: detasarea, fluxul si epuizarea. Fiecare dintre aceste stari are un impact puternic asupra capacitatii unei persoane de a-si desfasura activitatea la nivel maxim: detasarea si epuizarea impiedica eforturile, in timp ce fluxul le descatuseaza. Zona de flux este o stare de maxima concentrare a persoanei (leader, sportiv) asupra tehnicilor pe care trebuie sa le aplice ca sa aiba performanta. In zona de flux sau curgere, capriciul, neatentia sau stresul nu mai exista in constiinta lor.

Detasarea

Peste tot la serviciu intalnim oameni blocati in starea de detasare: ei sunt plictisiti de locul lor de munca, le lipseste inspiratia si sunt dezinteresati. Nu au niciun pic de motivatie pentru a da ce e mai bun din ei si fac doar atat cat e nevoie pentru a-si pastra locul de munca. Studii cu privire la motivarea angajatilor constata, ca in organizatiile de top, sunt de zece ori mai multi lucratori pe deplin motivati de ceea ce fac decat cei care sunt detasati, in timp ce in companiile de nivel mediu raportul este de un angajat nemotivat la fiecare doi angajati motivati. Pe masura ce trecem de la plictiseala spre zona optima, creierul declanseaza cresterea nivelului de hormoni de stres si vom intra in zona „stresului bun”, de unde preia stafeta performanta. „Stresul bun”, care presupune concentrare maxima, ne determina sa fim implicati, entuziasmati, motivati si mobilizeaza suficienti hormoni de stres, cortizol si adrenalina, pentru a face treaba eficient.

Epuizarea

Insa atunci cand cerintele devin prea mari pentru ca noi sa ne putem ocupa de ele, cand presiunea ne copleseste – avem prea multe de facut si prea putin timp pentru a le face – intram in zona de „stres rau”. Oamenii de stiinta au dovedit ca, daca ne confruntam in mod repetat cu o serie de evenimente stresante, se instaleaza starea cronica de stres (de exemplu neintelegerile cu un coleg de serviciu, gandurile persistente si recurente referitoare la anumite suparari, conflicte, etc...). Mai multe cercetari recente dezvaluie modul in care efectele biologice ale unui astfel de stres ne pun in pericol sanatatea in numeroase feluri: stratul de grasime abdominala creste, la fel si ezistenta la insulina, organismul devine din ce in ce mai predispus la diabet, boli de inima, blocaje ale arterelor, iar eficacitatea sistemului imunitar are de suferit.

Fluxul

Zona ideala de performanta optima, este cunoscuta sub denumirea de „flux” in urma cercetarilor efectuate de Mihaly Csikszentmihaly la Universitatea din Chicago. Fluxul reprezinta nivelul cel mai ridicat al autoreglarii, valorificarea maxima a emotiilor in serviciul performantei sau al invatarii. In starea de flux ne canalizam emotiiile pozitive intr-o rezolvare energica a sarcinii. Atentia noastra este sporita, iar noi simtim o bucurie spontana uneori chiar si extaz. Caracteristicile principalele ale fluxului includ: concentrare de exceptie, o flexibilitate rapida in a raspunde la provocari aflate in continua schimbare; a te folosi de toate capacitatile pentru a indeplini o sarcina si a face cu placere ceea ce faci – a te bucura de maximum de tot. Aceasta zona de optima de performanta a fost numita „stare de armonie neuronala”, cand regiuni disparate ale creierului sunt sincronizate si lucreaza impreuna. Este considerata o stare de maxima eficienta cognitiva. A porni „fluxul’ va permite sa folositi la cel mai inalt nivel orice talent pe care il aveti.

Citeste si:

    O organizatie va fi una de top in masura in care angajatii pot contribui cu abilitatile lor utilizate la capacitate maxima. Cu cat exisa mai multe momente de flux sau se ramane in zona de implicare si motivatie cu atat mai bine.

    Notiunea de flux sau curgere, de a fi una cu ceea ce faci, este exemplificata si in artele martiale orientale, care adopta o abordare a filozofiei Zen pentru a obtine concentrare si performanta, sinonome cu tenacitatea mentala.

    Ce este tenacitatea mentala? – Descriere

    Tenacitatea mentala este cel mai bine inteleasa ca o mentalitate, intr-un mod similar felului in care Carol Dweck descrie mentalitatea. Aceasta o descrie ca fiind reactia implicita pe care o avem fiecare atunci cand ne confruntam cu situatii limita, difucultati, presiuni sau provocari. Acest lucru are un impact semnificativ asupra performantei noastre, asupra bunastarii si asupra masurii in care adoptam o abordare pozitiva in ceea ce facem ca sa progresam. Este vorba despre cum facem fata situatiilor stresante, astfel incat tensiunea si stresul sa nu invadeze viata personala si de familie pentru a o impiedeca, pana la urma, sa afecteze si sa deterioreze calitatea vietii. Toate aceste dificultati, tensiuni, nemultumiri vor fi gestionate si rezolvate mai greu sau mai usor, dar ele au, toate un punct comun: sunt „enegivore si toxice” si presupun permanente reajustari, care ii dezorienteaza ori ii tulbura pe cei direct sau indirect implicati.

    Citeste si:

      Profesorul Peter Clough foloseste o expresie care surprinde clar esenta tenacitatii mentale. El descrie o persoana rezistenta din punct de vedere mental ca pe cineva care "se simte confortabil in propria piele". Asta inseamna, in general, ca acesti oameni pot primi ce li se intampla fara sa se sperie. Asa cum subliniaza prof. Peter Clough, nu este nevoie ca cineva aflat in aceasta stare sa fie agresiv, dominator sau dificil.

      Este important sa intelege ca tenacitatea mentala este o trasatura de caracter destul de specifica, maleabila si adaptabila. Exista intr-o anumita masura in noi toti si intra in joc de fiecare data cand trebuie sa facem ceva - la lucru, la joaca, la studiu etc. Maleabilitatea inseamna ca se poate schimba si evolua in timp – si putem deseori sa o modelam. Adaptabilitatea inseamna a fi capabili sa supravietuim in diferitele medii in care ajungem sa traim, chiar si in cele mai ostile. A ne adapta inseamna sa ne pastram speranta ca orice s-ar intampla, vom face fata onorabil si vom putea sa ne respectam in continuare, chiar daca, in jurul nostru, ceilalti nu ne arata niciun fel de consideratie.

      Ce este tenacitatea mentala? – aprofundare

      Colaborarea noastra cu profesorul Peter Clough a aratat ca rezistenta mentala consta in 4 factori care, la randul lor, pot fi subdivizati. Acest lucru le permite liderilor de toate tipurile sa sondeze si sa inteleaga in profunzime modul de gandire si mentalitatea celor pe care ii conduc.

      Chiar mai mult, impreuna cu profesorul Clough, AQR International a dezvoltat un instrument de evaluare psihometrica valida si cu un inalt coeficient de siguranta, MTQ48[1], care ii ajuta pe lideri in procesul de evaluare si diagnosticare. Cei patru factori din scala sunt numiti cei 4C ( n.t. din engleza: Control, Commitment, Challenge, Confidence; in romana: Control, Angajament, Provocare, Incredere).

      Primul factor din scala este Controlul. Acesta descrie atat masura in care o persoana simte ca are controlul propriei vieti si a circumstantelor acesteia, cat si masura in care aceasta poate controla dezvaluirea propriilor emotiilor. Primul aspect este legat de increderea individului in succesul sau; al doilea, are de-a face cu capacitatea lui de a-si gestiona propria dispozitie si starea de spirit a altora.

      Cel de-al doilea factor este Angajamentul. Aici este vorba despre orientarea catre rezultate. Acest factor descrie masura in care cineva este pregatit sa faca promisiuni[2] care vor fi evaluate si, odata facute, in ce masura va face tot ce este necesar pentru a si le indeplini. Promisiunile pot fi facute pentru sine sau pentru altii.

      Controlul si angajamentul luate impreuna sunt ceea ce multi numesc rezilienta. Dar rezilienta este in mare parte o calitate pasiva si este doar o componenta a rezistentei mentale.

      Provocarea este al treilea factor, care introduce o componenta proactiva a modelului nostru. Acest factor descrie masura in care individul este gata sa-si depaseasca limitele si sa accepte riscuri - si cum va vedea efectele actiunilor sale. Multi vad lectii si oportunitati chiar si in esecuri si obstacole.

      In sfarsit, Increderea completeaza imaginea. Aceasta descrie masura in care oamenii cred in ei insisi - au incredere in abilitatile si competentele lor – si totodata in gestionarea relatiilor interpersonala pentru a-i influenta pe ceilalti si pentru a face fata provocarilor aduse de ei. Acest element adauga o componenta proactiva suplimentara.

      Cum se poate dezvolta tenacitatea mentala?

      Forumula de suscitare a starii de flux include gasirea unui echilibru intre cerintele situatiei si abilitatile unei persoane – de foarte multe ori, fluxul are loc atunci cand suntem provocati sa ne folosim abilitatile la capacitate maxima.

      O alta strategie pentru cresterea probabilitatii de a intra in zona de flux este de a practica in mod regulat metode ce imbunatatesc concentrarea si care te relaxeaza din punct de vedere fiziologic. Concentrarea este o abilitate mintala, iar fiecare abilitate poate fi imbunatatita prin exercitiu.

      Dezvoltarea flexibilitatii mentale

      Schimbarea este o constanta a lumii contemporane, mereu grabita. Abilitatea de adaptare rapida la schimbari este o caracteristica esentiala a oamenilor de success. Beneficiile aduse de cresterea flexibilitatii sunt cu adevarat uimitoare – mai multa libertate, mai putina nevoie de a avea dreptate, echilibru in viata, munca simplificata, mai putin stres si mai putina defensiva. De asemenea poti deveni un mentor si un lider mai bun cu ajutorul flexibilitatii comportamentale si mentale.

      Toleranta la stres

      Viata este plina de stres, iar sursele stresului sunt numeroase si variate – blocajele sau conflictele din trafic, negocierile importante de la locul de munca, prezentari, pregatirile de nunta, nasterea bebelusilor, mutarea in mult visata casa sau obtinerea unei promovari. Factorii stresanti din viata noastra sunt absolut inevitabili. Totusi mintea, corpul raspund, in continuare, instinctual atunci cand este perceputa o amenintare. Calitatea intregii vieti a unui individ este profund influentata de abilitatea sa de a tolera stresul. Gestionarea coreca a stresului vine in spijjinul sanatatii si are un efect de sporire a eficientei personale.

      Practicarea unei tehnici de meditatie

      De exemplu mie imi place sa meditez in fiecare dimineata si cred ca asta ma ajuta sa raman intr-o stare pozitiva, calma si cu o putere de concentrare mare pe parcursul zilei. Daca aveti un loc de munca unde nivelul de stres este mare, va puteti bucura de beneficii daca le permiteti in mod regulat creierului si corpului sa se recupereze si sa se relaxeze. Meditatia este doar una dintre multiplele metode pentru a te relaxa; cheia este sa gasiti una care va place si pe care sa o practicati in mod regulat. Exista numeroase metode de meditatie in traditiile spiritual europene si asiatice; multe pot fi vazute in esenta ca modalitati de imbunatatire a puterii de concentrare. Regula de baza a tuturor tehnicilor de imbunatatire a concentrarii este de a te fixa pe A, si ori de cate ori mintea rataceste la subiecte alta natura, B, C, D, cand iti dai seama ca ai ratacit, adu-o inapoi din nou in punctul A.

      De fiecare data cand mintea ratacitoare se intoarce inapoi la o stare de concentrare, starea muschiului de concentrare se imbunatateste.

      Tehnicile de vizualizare

      Tehnicile de vizualizare se mai numesc uneori “si repetitie mentala”, de obicei trebuie combinate cu tehnici de relaxare, cu explorarea valorilor, combaterea convingerilor si comportamentelor autorestrictive. Mai mult tehnicile de vizualizare necesita efort, perseverenta si foarte mult exercitiu. Printre beneficiile de ordin general aduse de vizualizare mentionez: imbunatatirea autocunoasterii, cresterea concentrarii si atentiei. Cresterea sentiementului ca suntem in control, ne poate oferi a imagine mentala sau un model concret al modului in care trebuie sa actionam.

      Dezvoltarea optimismului si atitudinii pozitive

      Optimistii au convingerea ca intamplarile bune apar des si ca efectele lor dureaza mult, iar intamplarile rele apar rar si au efect temporar. Cel mai important aspect in dezvoltarea optimismului este constientizarea faptului ca atitudinea tine de alegere. Strategiile de dezvoltare cognitive, cum ar fi insusirea abilitatii de a pune la indoiala convingerile negative, pot face o mare diferenta pentru oricine. Cresterea optimismului are toate sansele de a schimba fiecare aspect al vietii; raportul costuri-beneficii are o valoare record, ceea ce va avea ca rezultat o sanatate mai buna, o eficienta crescuta si o cooperare mai productiva cu cei din jur.

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Economie »


      Setari Cookie-uri