Guvernul Romaniei pare ca joaca in filmul “Singur impotriva tuturor”. Continua sa sustina ca lucrurile merg bine in economie, desi semnalele de alarma sa inmultesc si se acutizeaza. Ministrul Finantelor reafirma ca economia va creste in acest an cu 5,5%, in timp ce prognozele tuturor celorlalte institutii si ale economistilor scad sub 4%. In film, cel care lupta impotriva tuturor, de regula, castiga. In realitate, de multe ori, viata bate filmul!

Ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, a dat asigurari, joi, ca economia va respecta, in acest an, estimarea Guvernului (crestere de 5,5% potrivit rectificarii bugetare -n.r.), imediat dupa ce Comisia Europeana anunta reducerea prognozei pentru PIB-ul Romaniai in 2018 de la 4,5% (cat anunta in primavara) la 3,6%, cu aproape doua puncte procentuale sub estimarea Guvernului.

"In fiecare an e o discutie continua. Am avut discutii cu Fondul Monetar, cei de la Comisia Europeana, Consiliul Fiscal si, repet, este o parere pe care o luam in calcul, e de bun simt si corect sa iei in calcul toate aceste puncte de vedere. Noi ca si Guvern ne mentinem mai departe acelasi punct de vedere, ca va fi o crestere economica asa cum am prognozat", a precizat Teodorovici, la Palatul Parlamentului.

Cu ce date de crestere lucreaza BNR?

Insa nu doar Comisia Europeana vede cu ochi mai putin buni evolutia economiei romanesti. Nici Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu pare a crede in optimismul Guvernului. Institutia estimeaza, pentru acest an, o crestere economica in jur de 4%, si aproximativ 3% pentru anul viitor.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat, in cadrul conferintei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflatiei, ca asistam la o ajustare treptata a economiei, care a crescut peste potential pe baza unor stimulente prociclice (reduceri de impozite, majorari de salarii -n.r.). Oficialul BNR a atras, din nou, atentia, asupra faptului ca politicile macroeconomice trebuie sa fie anticiclice (sa stimuleze economia cand vine in jos si sa tempereze avantul cand tinde sa creasca mult prea repede). Ori, in Romania, acest principiu nu se respecta.

Mai mult, guvernatorul BNR a vorbit si depre pericolul pe care il reprezinta deficitele mari, inregistrate in faza de crestere economica. “E un pericol mare daca ai deficit bugetar la limita maxima admisa cand economia creste. Cand economia incepe sa scada, te astepti sa existe o presiune permanenta ca limita sa fie depasita”, a subliniat Mugur Isarescu.

Datoria publica a crescut accelerat, dar nu pentru dezvoltare

La randul sau, economistul-sef al Bancii Transilvania, Andrei Radulescu, a precizat, in cadrul conferintei “Romania, incotro?”, organizata de Oxygen Events, ca, potrivit analizelor actualizate permanent, economia tarii noastre va decelera semnificativ in urmatorii ani, de la 7,3% in 2017, la 2,5% in 2020, ceea ce reprezinta o ajustare destul de severa.

“Accelerarea economiei a disparut, intram intr-o faza de decelerare semnificativa si ramanem cu deficitele care trebuie ajustate. Din pacate, in acest moment, noi nu prea avem marja de manevra, de interventie, din sfera politicii economice. (...) Daca climatul din pietele internationale se va deteriora semnificativ, vom asista la o ajustare severa si in economia reala. Deci tot ce a fost mai bun din ciclul post-criza s-a terminat si acum ramane sa vedem cum ne vom descurca cu decelerarea”, a punctat Andrei Radulescu.

Care sunt cauzele incetinirii ritmului economiei? Revenirea consumului la ritmuri normale, de la cresterea de peste 10% de anul trecut, dinamica foarte lenta a investitiilor si lipsa de solutii din partea statului, care a impins deficitul bugetar la limita maxima de 3% din PIB din 2016 pana in prezent (cand ar fi trebuit sa profite de cresterea economica si sa faca economii).

La capitolul vesti partial bune, economistul BT a mentionat nivelul inca redus la datoriei publice, de 35% din PIB (mult sub pragul de 60% impus la nivel european). Dar...si aici sunt multi de dar: datoria publica a crescut de la 12% din PIB in 2007 la 35% din PIB in 2018, in conditiile unor costuri de finantare le minime istorice timp de 10 ani. “Iar aceasta crestere semnificativa a datoriei publice nu a mers pentru dezvoltare, ci pentru consum, ceea ce este un lucru care ar trebui sa ne faca sa gandim mai mult in ceea ce priveste politicile economice”, a subliniat Radulescu.

Ce se va intampla cu datoria publica atunci cand costurile de finantare vor creste (evolutie iminenta)? Rata de dobanda la titlurile de stat pe 10 ani a fost, in medie, de 3,3% in 2016, anul cel mai bun pentru Romania din acest punct de vedere. Anul trecut, insa, media a urcat la 3,9%, iar anul acesta, cel mai probabil, va ajunge la 4,7% si la 5,5% in 2019, sustine economistul BT.

“Ne asteptam ca presiunea sa se intensifice, pentru ca economia decelereaza si, pe de alta parte, spatiul de manevra din perspectiva fiscal bugetara este limitat, pemntru ca deja mergem de aproape 3 ani cu deficitul la limita maxima admisa. Si daca climatul international va continua sa se deterioreze si la noi nu se vor face reforme, exista, la un moment dat, probabilitatea sa ajungem cu costul de finantare la un nivel la care sa se declanseze efectul de bulgare de zapada pe datoria publica, adica rata de dobanda la care se imprumuta statul sa fie mai ridicata decat viteza PIB nominal, moment in care vor aparea provocari din perspectiva finantarii”, a mai spus Andrei Radulescu.

CE: inghetati salariile si modificati proiectul legii pensiilor

In privinta deficitului bugetar, economistul BT se asteapta ca acesta sa fie mentinut in limita a 3% din PIB, insa cu un nivel al investitiilor mult sub necesar.

In schimb, Comisia Europeana estimeaza o depasire, de catre Romania, a limitei maxime admise, deficitul bugetar urmand sa urce la 3,3% din PIB in 2018, la 3,4% din PIB in 2019 si la 4,7% in 2020.

Pentru 2018, reducerea deficitului bugetar se poate obtine prin taierea investitiilor sub cele bugetate, sustine Comisia Europeana, iar pentru 2019 si 2020 considera ca fiind oportuna inghetarea salariilor in sectorul public si o posibila modificare a proiectului legii pensiilor.

Comisia Europeana nu este singura institutie internationala care a rezvizuit in sacadere prognoza de crestere economica a Romaniei. La inceputul lunii octombrie, Fondul Monetar International anunta noua prognoza pentru economia romaneasca, de 4% in 2018, cu 1,1 puncte procentuale sub estimarea din primavara.

De asemenea, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) sustine ca economia Romaniei ar urma sa inregistreze anul acesta o crestere de 4,2%, estimare, de asemenea, in scadere fata de cea din luna mai, cand prognoza un avans al PIB de 4,6%.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri