Ne place sau nu să admitem, economia capitalistă din România are ca piatră de temelie bișnița din anii '90. Mulți oameni de afaceri care azi sunt în toate topurile de top management sau leadership au început fix așa: vânzând blugi “originali”, geci de piele, aur sau gumă de mestecat, cel mai adesea aduse din Turcia. Și nu doar românii făceau asta, ci și mulți turci care au mirosit imediat potențialul și pofta de a cheltui bani a unei țări abia scăpate de comunism și de consumul pe cartelă.

„Turcii au fost printre primii străini care au venit să facă afaceri în România, pe când alți oameni de afaceri o considerau o zonă gri. Era, într-adevăr, o piață riscantă, iar ei și-au asumat acest risc. Dar întotdeauna unde este riscul mare și potențialul este pe măsură”, a explicat, într-un interviu acordat Wall-Street, Güven Güngör, președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD), el însuși cu mai multe afaceri în România în cei 18 ani de când s-a mutat aici după soția româncă.

Dar, atunci când au venit în România, oamenii turci nu știau cum se face o firmă și nici nu cunoșteau avocați care să îi ajute în sensul acesta, mai ales într-un context în care legislația era destul de evazivă. Atunci, în 1993, 27 de oameni de afaceri turci au decis să înființeze TIAD, o entitate care să îi îndrume și să îi ajute în dezvoltarea de afaceri serioase în România.

“Deși în România sunt circa 16.000 de companii cu capital turcesc, doar 115 dintre acestea sunt membri TIAD pentru că suntem foarte selectivi. Printre cele mai importante investiții turcești care fac parte din asociație sunt Arctic Găești, Rulmenți Bârlad, Erdemir Târgoviște, Credit Europe Bank, KanalD sau Garanti Bank”, mai spune președintele TIAD.

Potrivit acestuia, neoficial, valoarea investițiilor turcești în România este de aproximativ 6 miliarde de euro, chiar dacă statisticile oficiale indică o valoare mult mai mică, de circa 700 de milioane de euro.

„Multora le este mai ușor să investească printr-o țară membră UE pentru că există condiții mai favorabile pentru a investi. Real, însă, valoarea investițiilor turcești în România este peste 6 miliarde de euro. Și primul exemplu care îmi vine în cap este investiția mea care nu apare ca investiție turcească pentru că am cetățenie română”, explică Güven Güngör.

Acesta a început să facă business în România cu comerț, evident, în 2006, când aducea mobilă și accesorii din Turcia. Acum trei ani, însă, a decis să schimbe total domeniul și a investit într-o fabrică de motoare electrice – Uzina de Mașini Electrice București, companie înființată în anul 1948.

“Producem motoare electrice pentru domeniul petrolier și generatoare, pe care le exportăm, în proporție de 60%, în țări din zona UE. Compania are o cifră de afaceri de circa 8 milioane de euro pe an”, a mai declarat omul de afaceri turc.

Cum este să fii investitor străin în România

În calitate de președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri Turci, Güven Güngör a povestit, pentru wall-street.ro, care sunt problemele principale cu care se confruntă investitorii turci care au ales să investească în România. O primă problemă semnalată de acesta este valoarea pe care românii o dau locului de muncă.

În România a apărut o deteriorare în valoarea locului de muncă. Angajații români nu au inițiativă, de aceea trebuie să definești foarte clar ce trebuie să facă, când trebuie să termine și procesele pe care trebuie să le urmeze. În Turcia este un pic diferit: îi spui angajatului de ce ai nevoie, iar el se organizează singur pentru a livra în timpul alocat.

Güven Güngör, președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri Turci

O altă chestiune semnalată de reprezentantul oamenilor de afaceri turci este lipsa unor proiecte de anvergură în sistem public-privat.

„Mai multe companii turcești sunt interesate de parteneriate public-private, în special pe infrastructura sanitară și rutieră. Tocmai de aceea, TIAD se chinuie de 10 ani să convingă autoritățile să aplice parteneriatul public-privat în proiectele de infrastructură. Ni s-a explicat că nu se poate pentru că UE zice că România nu trebuie să depășească deficitul bugetar de 3%, iar dacă se dau garanții de stat pentru acele investiții va fi depășit acest procent. Dar câte țări au fost excluse din UE pentru că au depășit această limită? UE are reguli, dar are și excepții, iar politicienii trebuie să își asume niște riscuri”, susține președintele TIAD.

Și nu în cele din urmă, investitorii turci sunt debusolați de lipsa predictibilității fiscale din România.

Nu vreau să intru mult în politică, dar România trebuie să atragă investiții și nu poți face asta dacă te trezești dimineața și zici «hai să vedem ce mai facem azi cu nu știu ce taxă» sau să mărești o taxă pentru că te-ai certat cu soția și ai o zi proastă. Având în vedere concurența din acesta zona a Europei (sunt multe țări care se bat pe aceleași investiții), nu ai cum să câștigi dacă te joci cu fiscalitatea.

Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci

TIAD promovează România oamenilor de afaceri din Turcia

În ciuda problemelor de mai sus, TIAD consideră România o țară cu multe oportunități, tocmai de aceea, în 2019 a demarat un program prin care să promoveze în Turcia oportunități de investiții în România. Astfel, reprezentanții TIAD fac vizite de câteva zile la camerele de comerț din diferite zone din Turcia, unde fac o prezentare a României că oportunitate de investiții.

Citeste si:

    „Oamenii au mai multe încredere pentru că suntem de-ai lor – turci – și le spunem ce am găsit aici, cu bune sau rele”, mai spune președintele TIAD.

    Până în prezent, reprezentanții TIAD au făcut opt astfel de vizite de promovare în Turcia.

    Abonează-te pe

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

    Despre autor
    Roxana Grosu
    Roxana a absolvit Facultatea de Litere , fiind și traducător autorizat de engleză și franceză. Are o experiență de peste 15 ani în presă și comunicare, este grammar nazi și pasionată de istoria artei. Ca jurnalist, a lucrat pentru publicații precum Businessmen's, Bucharest Business Week , România Liberă - unde a fost editor coordonator - și Wall-Street.ro . De-a lungul carierei jurnalistice, Roxana a scris pe domenii precum diplomație , turism , aviație , retail ,...

    Te-ar putea interesa și:



    Mai multe articole din secțiunea Economie »


    Setari Cookie-uri