Daniel Dăianu consideră că bugetul realizat de către Guvernul Cîțu pentru anul 2021 este unul al rațiunii, iar compararea acestuia cu cele din 2010-2011, când au fost tăiate drastic veniturile populației, este un nonsens.

Pe 23 februarie, Guvernul a anunțat că proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost trimis către Parlament pentru dezbatere și aprobare, iar Birourile permanente reunite au stabilit că până pe 25 februarie la ora 10:00 pot fi depuse amendamentele la buget, urmând ca până pe 27 februarie să aibă loc dezbaterea proiectului în comisiile de specialitate.

Dezbaterea în plen este programată luni, 1 martie, iar pe 2 martie va fi dat votul în plenul reunit al Parlamentului. Reprezentanții PSD au anunțat că parlamentarii social democrați vor depune ”mii de amendamente” la legea bugetului de stat, susținând că Guvernul actual pune povara austerității pe salariații bugetari, pensionari, studenți și copii.

Am putea vedea o creștere a economiei în 2021 de peste 5%

Bugetul pentru anul 2021 este construit pe o creștere estimată a economiei de 4,3% și un deficit bugetar de maxim 7,16%. Reprezentantul Consiliului Fiscal punctează faptul că vom înregistra o creștere a economiei în 2021, însă nivelul va depinde de mersul pandemiei. Totuși, ultimele cifre anunțate pentru anul 2020 au făcut ca perspectivele să pară mai optimiste.

”Noi, la Consiliul Fiscal, vedem o creștere între 4 și 5%, dar este posibil să depășească chiar și 5% în acest an, având în vedere cifrele publicate pentru anul 2020. Dacă nu aveam acele cifre, nu ne-am fi aventurat să spunem că este plauzibilă o creștere de peste 5% a PIB-ului în 2021. Însă, vor fi diferențe semnificative între sectoare”, adaugă Dăianu.

Datele publciate de Oficiul European pentru Statistică arătau faptul că produsul intern brut a înregistrat un declin de 0,6% în zona euro și de 0,4% în Uniunea Europeană, în trimestrul patru din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai semnificativ avans fiind înregistrat de țara noastră, Bulgaria și Cipru.

Concret, datele raportate de Eurostat sunt următoarele: România(5,3%), Bulgaria(2,1%) și Cipru (1,4%), în timp ce scăderile cele mai severe au fost înregistrate de Austria(-4,3%), Italia(-2%) și Franța (-1,3%).

Citește și Idei de afaceri cu fonduri europene: de câți bani ai nevoie pentru a începe un business


Dincolo de aceste rezultate optimiste, Dăianu atrage atenția cu privire la fragilitatea finanțelor publice la finalul anului 2020, evidențiată și de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuții de asigurări(25,3% din PIB) și al veniturilor bugetare(31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici consemnate la nivelul Uniunii Europene.

Acesta consideră că veniturile fiscale + contribuțiile la asigurări ar trebui să ajungă la 28-29% din PIB în câțiva ani pentru a ușura corecția fiscală.

România trebuie să scape de regimul fiscal inechitabil

Dăianu consideră că trebuie să cătam soluții pentru a ajunge la venituri rezonabile pentru bugetul public. Acest lucru ar fi posibil prin lărgirea bazei de impozitere, colectarea mai bună și renunțarea la ceea ce el numește ca fiind ”portițe” de care anumiți contribuabili se folosesc.

” Cei care nu vor mai putea folosi aceste portițe vor crede că se măresc taxele și impozitele. Pai nu este așa, din păcate regimul fiscal în România este unul profund inechitabil. Are prea multe portițe, cota unică nu mai există de mulți ani și din păcate favorizează concurența fiscală neloială. Aceasta este o discuție pe plan european, cum să facem să nu mai permitem unor mari câștigători, companii care câștigă enorm, să nu mai eludeze statul. Este o problemă de moralitate, dar și o nevoie acută pentru Guvern de a avea venituri mai mari, ceea ce în cazul de față este vital”, explică Dăianu.

În opinia Consiliului Fiscal, este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absența creșterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, combaterea fermă a evaziunii fiscale, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard.

Mențiunile acestea vin în contextul în care reducerea deficitului bugetar în perioada 2022-2024 cu 4,4 puncte procentuale din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de MFP să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Concret, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 puncte procentuale), a celor cu bunuri și servicii (cu 0,8 puncte procentuale) și a celor cu asistența socială (cu 1,3 puncte procentuale).

Consiliul Fiscal consideră că o ajustare de 4 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menționate mai sus nu este una realstă, apreciind că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă și este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depășească 2,5 puncte procentuale din PIB.

Sursa foto: Agerpres Foto

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Armand Iliescu
Armand s-a alăturat echipei Wall-street.ro în anul 2016, an în care a și finalizat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion . De-a lungul timpului a acoperit domenii precum FinTech, Finanțe-Bănci și Fiscalitate. A pus umărul timp de patru ani la consolidarea proiectului Future Banking , dedicat industriilor FinTech și digital banking, din poziția de Head of Growth. Tot în cadrul aceluiași proiect a dat startul emisiunii FinTech Friday,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri