Salariul de bază minim brut pe ţară va atinge suma de 3.000 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2023, conform unui proiect al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Cu toate că o creștere salarială este îmbrățișată de angajați, Romulus Badea, tax partner în cadrul Soter & Partners, atenționează că aceste majorări salariale vor fi purtate pe umerii angajatorilor.

România are o fiscalitate ridicată pentru salariile mici și mijlocii. Pe măsură ce crește nivelul salarial, diferențele față de fiscalitatea din celelalte țări se atenuează și chiar devine o țară atractivă pentru persoanele care câștigă foarte mult. Conform lui Romulus Badea, pentru a ajuta românii cu venitul mici, Statul majorează salariul minim, însă, acest lucru duce la o povară financiară pentru angajatori.

„Guvernul va majora salariul minim pe economie, însă, în continuare, din creșterea aceasta aproape jumate se duce la stat. Toată povara pentru salariu net, de fapt, rămâne la angajatori și n-ar fi normal să suporte ei tot acest efort”, precizează Romulus Badea.

Ce soluții există pentru a împăca și angajații, angajatorii și bugetul de stat? Conform reprezentantului Soter & Partners, statul ar avea câteva mecanisme care să suplimenteze bugetul, fără o fiscalizare excesivă.

Retail jobs

„Statul ar putea să vină cu soluții cum sunt aceste sume neimpozabile, care sunt niște deduceri personale, dar care se adresează nu numai impozitului pe venit, ci și contribuțiile sociale. Statul poate să decidă, de exemplu, dacă vrea să atragă studenții să muncească din timpul facultății. Câtă vreme ești student, ești asigurat. Așa că, dacă s-ar implementa o lege prin care angajatorul nu mai plătește pentru tine contribuția la sănătate, ar avea un impact pozitiv pentru ambele părți”, precizează acesta.

Conform lui Romulus, aceeași măsură se poate aplica și pentru persoanele care s-au pensionat și beneficiază de pensie, și care, în același timp, ar vrea să mai muncească.

Și totuși, facturile trebuie plătite. Ce preferă românii: mai mulți bani în mână sau siguranța pensiei

Fie că mai au până la pensie sau doar nu acceptă să se asocieze cu un pensionar, mulți români folosesc diferite instrumente pentru primi o leafă mai mare acum, decât să cotizeze mai mult pentru pensia lor. Pentru a primii mai mulți bani în mână, românii se orientează către o plată salarială prin contracte de drepturi de autor, își deschid firme sau acceptă munca la gri sau negru.

Citeste si:
Black Friday: Românii au făcut cumpărături de aproape 5 mil. euro...
De Black Friday, românii au...

„Sunt foarte mulți români care acceptă un compromis și merg pe niște zone de fiscalizare mai facilă în momentul de față, ca să le rămână un salariu mai mare în buzunar. Cu toate acestea, ei vor suferii la pensie. Pe lângă tineri, sunt alte persoane pentru care contribuția la pensie deja devine importantă pentru că sunt la mijlocul sau spre sfârșitul vieții profesionale. Aceștia ar trebui să-și pună problema siguranței în viitor și ar trebui să fie preocupați de această contribuție pentru că le oferă o siguranță atunci când nu vor mai putea munci”, subliniază Romulus.

De ce se întâmplă acest lucru? Sunt românii la granița dintre „carpe diem” și nepăsare când vine vorba de pensia lor? Conform lui Romulus, cel mai vinovat de acest comportament este sistemul care împovărează angajații.

Citeste si:
De ce plafonarea prețului gazelor, propusă de Comisia Europeană e...
Plafonarea europeană a...

„Datorită acestui sistem, în prezent, destul de împovărător, oamenii sunt tentați să meargă pe variante care le generează un câștig imediat. Nu îi putem judeca, pentru că, nu-i așa, facturile trebuie plătite acum”, subliniază Romulus.

Este impozitarea progresivă a salariilor o soluție în acest context?

Progresivitatea impozitarii salariilor e un subiect sensibil în mediul politic. Cu toate acestea, Romulus semnalează faptul că ceea ce le scapă politicienilor este că o progresivitatea impozitării nu înseamnă neapărat cote progresive de impozit.

Cota unică pe salarii, cea de 10%, a fost o cotă bună, a avut efecte benefice de-a lungul vremii. Progresivitatea de care discută atât politicienii, cât și organismele internaționale, poate fi atinsă nemodificând cota de impozit, ci schimbând baza de impozitare. Se pot acorda deduceri care să ușureze povara fiscală pentru angajații cu venituri mai mici și să nu schimbe sau să nu creeze o sarcină fiscală suplimentară pentru cei care câștigă peste salariul mediu”, explică reprezentantul Soter & Partners.

Citeste si:
Avertisment BCE: Politicile fiscale impuse alimentează o cerere în...
Avertisment BCE: Politicile...

Potrivit acestuia, punctele proaste ale impozitării progresive a salariilor prin schimbarea cotei ar duce la migrarea celor cu venituri mai în zona de firme și un efort suplimentar din partea ANAF.

„O schimbare cu mai multe cote de impozit în creștere necesită eforturi ale ANAF pentru crearea unui nou sistem informatic de urmărire și calculare, iimplică costuri pentru angajatori, pentru cunoștință suplimentare sau cercetare suplimentară, dar și pentru persoanele fizice care vor trebui să-și declare veniturile. Să nu uităm că persoanele fizice cu salarii mari sau venituri mari pot oricând să migreze spre zona de microîntreprinderi. În acest, s-ar pierde din efectul unei astfel de de sistem cu impozitare progresivă, concluzionează acesta.

Puteți vedea interviul integral mai jos:

Citeste si:
România va atinge 1.000 km de autostradă cu ajutorul a două firme...
România va atinge 1.000 km de...

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luminița Mîndrilă
 Luminița Mîndrilă a lucrat anterior la Hotnews.ro și Aleph News, iar în prezent acoperă domeniul finanțe-bănci în cadrul Wall-Street.ro.

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri F