Noul val de regenerabile, gazele naturale din Marea Neagră și listarea Hidroelectrica au generat un val de entuziasm în privința perspectivelor României în domeniul energiei – și au mascat multe probleme nerezolvate. Cosmin Păcuraru, expert în domeniul securităţii şi politicilor energetice, a realizat o analiză extrem de lucidă a vulnerabilităților cu care ne confruntăm sau ne vom confrunta în curând în acest sector, care s-a transformat în ultima perioadă mai degrabă într-un câmp de luptă.
Prima întrebare, în opinia lui Cosmin Păcuraru, este dacă ”energia este o marfă sau un bun social cum ar fi apa?” Altfel spus, ar trebui energia să fie comercializată de companii pentru profit sau avem dreptul natural să beneficiem de ea? De asemenea, producția de energie regenerabilă se bazează pe bunuri publice – soarele, vântul – dar integrarea ei în sistemele energetice naționale vine cu costuri pe care cineva trebuie să le achite.
China și Rusia controlează resurse strategice
Cum România trece acum printr-un nou val de regenerabile, se ridică și problema materiilor prime necesare pentru centralele solare și eoliene. China deține monopolul asupra rezervelor de metale și pământuri rare în proporție de 80% și asupra prelucrării acestora într-o proporție mai mare de 90%, a afirmat Cosmin Păcuraru. Pământurile rare sunt esențiale pentru eoliene, iar metalele ”minore”, precum telurul, pentru fotovoltaice. ”Eu stau și mă întreb de ce nu se discută despre alte tehnologii regenerabile de care se știe, pe care Europa le-a încercat de ceva timp și care au o tehnologie așezată în piață.”
Citeste si:
Nici în ce privește energia nucleară lucrurile nu stau bine la nivel global. Expertul în securitate energetică trage un semnal de alarmă privind faptul că, în acest moment, Rusia deține 46% și China, 11% din capacitățile de îmbogățire a uraniului. Iar în 2030, se preconizează că China o să ajungă la 28%.
Aici există și o parte bună: centrala de la Cernavodă folosește uraniu ”românesc”, iar începând de anul acesta Nuclearelectrica își va extrage și procesa singură combustibilul nuclear. Din fericire, regimul Ceaușescu a optat pentru tehnologia canadiană CANDU, bazată pe uraniu natural și apă grea, în dauna celei sovietice, pe uraniu îmbogățit, care ne-ar fi făcut dependenți de combustibilul nuclear rusesc. Dar majoritatea reactoarelor nucleare funcționale acum pe glob folosesc uraniu îmbogățit. Chiar și un sfert din reactoarele americane utilizează combustibil nuclear furnizat de ruși.
Citeste si:
Find more statistics at Statista
Riscuri dinspre Ungaria și Turcia
La nivel regional, ”Ungaria chiar ține să se transforme într-un hub energetic și se pare că până acum a reușit, deoarece majoritatea importurilor pe care România le face le face au fost din Ungaria”, a spus Claudiu Păcuraru. De asemenea, ”trebuie să ne gândim foarte clar că Turcia va deveni un pericol energetic pentru Uniunea Europeană”. Motivul este acela că prin țara condusă în continuare de Erdogan trece și gazul rusesc care ajunge în România, dar și traseele alternative la gazul rusesc.
Este vorba despre gazoductele Blue Stream – cu gaz rusesc și o capacitate de 16 miliarde de metri cubi -, Turkstream – tot gaz rusesc, 31,5 miliade de metri cubi – și TANAP, care aduce gaz azer și are o capacitate de 23 de miliarde de metri cubi. Prin TANAP, apoi TAP și interconectorul Grecia-Bulgaria, gazele azere ajung și la noi începând de anul acesta, fiind contractat un miliard de metri cubi/an.
Citeste si:
O altă problemă de securitate energetică sunt agenții de influență din industria energetică, pe care nu-i putem dovedi. Dar dacă facem analiza comparativă, istorică, vom constata că cel mai mult de pe urma nerealizărilor României a câștigat Federația Rusă.
Claudiu Păcuraru, expert securitate energetică
Dar, spune expertul în securitate energetică, câmpul de gaze Șah Deniz din Azerbaidjan, de unde importă și România, are ca acționari rușii de la Lukoil (20%), compania națională de gaze a Turciei TPAO (tot 20%), compania de gaze a statului azer SOCAR (15%) și cea iraniană, NIOC (10%). Deci practic un acționariat majoritar controlat de ”țări neprietene”.
Cine cumpără Mintia?
De asemenea, România ar trebui să ia în calcul și problemele energetice ale Republicii Moldova. Aceasta s-a rupt cât de mult a putut de ruși, după invadarea Ucrainei, devenind astfel tot mai dependentă de noi – ceea ce devine problematic dacă, pe de altă parte, România nu e atât de independentă pe cât afirmă că este.
Citeste si:
Un semnal de alarmă legat de securitatea energetică, spune expertul, este legat de centrala de la Mintia, cumpărată pentru 91 de milioane de euro de un grup irakian, înregistrat în insulele Cayman, dar cu sediul central în Amman (Iordania). ”Cine sunt băieții ăia de la Mintia-Deva care vor să facă și să dreagă? Se laudă cu 800 de megawați în bandă pe gaz. Dau 100 de milioane, dar cât costă ca să pui la pământ sistemul energetic românesc? Dacă costă 100 de milioane de euro, s-ar putea să merite”, a afirmat Cosmin Păcuraru.
De ce a ajuns Elcen să refuze să mai producă energie
O problemă vine și din faptul că, la ora actuală, capacitățile de producție de energie securitare au devenit și ele intermitente, din cauza intermitenței solarului și a eolianului. Altfel spun, centralele care trebuiau să producă 24/7 nu o mai fac, fiindcă riscă să producă în pierdere. ”Am ajuns, ca exemplu, Elcen să refuze să producă energie electrică de care România are nevoie pentru că se trezește că în piață este un aflux dacă au bătut vântul și soarele, și ei trebuie să-și închidă capacitățile.”
Citeste si:
Elcen care produce energie electrică și termică în cogenerare, are o cotă de piață (pe partea de electricitate) de circa 4%. Dar compania de stat a ajuns să vândă doar pe piața spot, unde prețurile au ajuns anul acesta chiar și negative, din cauza excedentului din surse regenerabile. Cum în sezonul cald nu are de ce să țină în funcțiune toate CET-urile, fiindcă nu are ce face cu atât de mult agent termic, Elcen ajunge să închidă temporar capacitățile, ca să nu meargă în pierdere – compania abia a ieșit din insolvență anul acesta.
Practic, astfel devine la fel de volatil ca producătorii din regenerabile, deși tocmai această situație ar fi trebuit evitată. Elcen ar fi trebuit să fie una dintre capacitățile în bandă, adică cele care livrează energie 24/7, iar faptul că nu este reprezintă o vulnerabilitate a securității noastre energetice.
Citeste si:
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
