Experții consultați de Banca Națională a României nu cred că poate fi atinsă ținta de deficit de 4,4% din PIB. Mai mult, o astfel de corecție, chiar și întinsă pe câțiva ani, riscă să ducă la un ”război distribuțional”.
Raportul intitulat ”Uniunea confruntată cu policriza” și coordonat de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, afirmă clar că ”3xecuția bugetară în prima jumătate a anului curent și datele primului trimestru disponibile conform metodologiei UE indică întreruperea procesului de consolidare bugetară. Adoptarea unui pachet de corecție fiscală în luna august ar putea relua procesul de consolidare bugetară, deși atingerea țintei de deficit de 4,4 la sută din PIB în acest an este imposibilă. Ameliorarea deficitului bugetar la o valoare de sub 5 la sută din PIB la final de 2023 ar fi însoțită, potrivit evidențelor statistice din UE privind incidența episoadelor de criză de datorie publică, de revenirea în teritoriu de risc mediu a declanșării unui episod de stres suveran”.
Citeste si:
Poate cel mai mare deficit bugetar din UE
În opinia lui Daniel Dăianu, deficitul bugetar este principala provocare macroeconmice. ”Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investițiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situație ce trebuie să pună pe mulți pe gânduri”, afirmă academicianul. El spune că ținta de 4,4% nu a fost realistă, dată fiind conjuctura economică, dar și modul în care a fost construit bugetul.
Practic, avem un deficit bugetar structural de peste 5% din PIB, poate cel mai înalt din Uniune, arată raportul comandat de BNR. Dacă nu va scădea, în anii următori piețele ar putea reacționa nervos. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum deoarece datoria publică nu e încă copleșitoare, Banca Națională are rezerve valutare considerabile, apartentența la UE ne-a protejat și ne-a adus fonduri, iar deficitele mari au fost mai degrabă regula decât excepția după pandemie.
Citeste si:
De fapt, provocarea pentru România ar fi ca deficitul să ajungă măcar sub 5,5% din PIB, iar trendul de scădere să continue în 2024. O astfel de corecție, avertizează Daniel Dăianu, vine și cu costuri, atât prin reducerea cheltuielilor cât și prin creșterea veniturilor bugetare.
Corecția, spune economistul, va fi un ”test sever pentru societatea românească”, care trebuie să evite un ”război distribuțional”.
Cele mai mici venituri fiscale din UE, ca procent din PIB
România are nevoie de venituri fiscale care să ajungă aproape de media celor din regiune, adică măcar peste 30%, se arată în raport. În clipa de față, veniturile noastre fiscale sunt la nivelul cel mai jos din UE, 26-27 la sută din PIB (exceptând Irlanda, care este un paradis fiscal). Chiar și Bulgaria este la 31%.
”Banii europeni nu pot preveni însă nevoia de corecție. Și nici BNR nu poate fi substitut instituțional și de politică publică la ceea ce implică ajustarea fiscal/bugetară”, avertizează Daniel Dăianu.
Citeste si:
În ce privește trecerea la euro, aceasta ar putea avea la loc spre finalul acestui deceniu – dacă rezolvăm problema deficitului bugetar - așa cum estimam și noi la sfârșitul anului trecut.
Regimul fiscal din România, regresiv și inechitabil
Specialiștii consultați de BNR spun că, ”pentru corecția deficitului este necesar să se elimine cât mai mult din ceea ce face regimul fiscal din România unul regresiv, inechitabil (cei care câștigă mai mult plătesc proporțional mai puțin), să se renunțe la facilități, portițe de optimizare fiscală (cazul PFA, al regimului microîntreprinderilor etc.), iar ANAF să caute să colecteze mai bine. Trebuie să fie eficientizate cheltuieli, iar asistența socială să fie cât mai țintită (nu acordată indiferent de veniturile gospodăriilor)”.
Citeste si:
De asemenea, comunicarea ar trebui îmbunătățită: programul de corecție să nu fie justificat prin invocarea pierderii banilor din PNRR.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
