România a ajuns într-o situaţie deosebit de critică, în condiţiile în care stocul datoriei publice a trecut de 50%, deficitul din 2023 este de 6% din PIB şi "creşte precum Făt Frumos", astfel că PNRR riscă să devină cea mai formidabilă oportunitate - ratată, este de părere Eugen Rădulescu, fost director la Direcţia stabilitate financiară în cadrul Băncii Naţionale a României, în prezent consilier al guvernatorului, relatează Agerpres.
Potrivit lui, în urmă cu două cicluri electorale, prin 2015, a început un fel de competiţie pentru atragerea alegătorilor, cum altfel, decât prin acordarea unor facilităţi fiscale. Alegerile din 2016 au trecut, facilităţile au rămas.
Mai puţin obişnuit, noul guvern, instalat după alegeri, în anul 2017, a continuat în forţă generozitatea fiscală, prin aplicarea complet iraţională a aşa-zisei teorii Ťwage-led growthť - o prostie absolut monumentală, care a devenit punctul culminant, momentul rupturii totale a echilibrului bugetar, după care bugetul a mers dintr-o cârpeală într-alta.
„Până am ajuns, azi, într-o situaţie deosebit de critică: stocul datoriei publice a trecut de 50 la sută, deficitul din 2023 este de 6 la sută din PIB şi creşte precum Făt Frumos, PNRR riscă să devină cea mai formidabilă oportunitate - ratată. Remedierea situaţiei nu poate să întârzie, iar magnitudinea problemelor obligă la un ansamblu serios de măsuri", menţionează Eugen Rădulescu.
Potrivit acestuia, ratarea PNRR (unde pensiile speciale sunt un punct deosebit de sensibil) şi creşterea în continuare a deficitului public vor închide pieţele financiare pentru ţara noastră.
Radulescu susțune că deficitul va fi acoperit aşa cum o fac ţările-paria: prin scăderea brutală a consumului, creşterea la cer a impozitelor, recesiune economică drastică şi de durată, deprecierea monedei naţionale.
Citeste si:
„Nu suntem acolo. Încă. Este timp pentru un program raţional şi comprehensiv de restabilire a viabilităţii bugetului. Dacă, de exemplu, Guvernul va rezolva piatra de moară a pensiilor speciale, iar celelalte măsuri, discutate aici, vor fi adoptate, am convingerea că depăşirea în acest an a deficitului de 4,4% din PIB va fi acceptată şi de UE, întrucât ne-am afla pe cea mai sănătoasă cale de viabilizare a bugetului. Sumele din PNRR vor fi deblocate, ceea ce va spori şansele de accelerare a creşterii economice şi de însănătoşire nu doar a finanţelor publice, ci şi a mediului de afaceri. Posibil este. Întrebarea este dacă avem oameni politici cu înţelepciunea de a ataca problemele de la rădăcină, cu rezultate de durată. Avem?", punctează Eugen Rădulescu.
În opinia sa, "remedierea situaţiei poate şi ar trebui să pornească de la anularea, cât mai rapidă, a facilităţilor fiscale acordate cu diverse scuze, dar care în final au făcut praf orice logică a politicii fiscale".
"Remarc mai întâi faptul că s-a împământenit solid ideea că facilităţile fiscale rezolvă orice problemă şi, o dată acordate, ele nu mai sunt eliminate în veci. În loc să existe o competiţie sănătoasă, pentru performanţă personală mai bună, efortul se mută în a accede într-o poziţie care oferă un privilegiu fiscal: mai multă bunăstare pentru mai puţină muncă”, a mai spus consilierul guvernatorului băncii centrale.
Citeste si:
Acesta afirmă că tocmai faptul că s-a ajuns atât de departe pe această cale ar justifica o decizie politică fermă: toate facilităţile deja acordate îşi încetează aplicabilitatea şi nu se acordă alte facilităţi decât punctual, pentru investiţii foarte mari (să spunem, de la 50 milioane de euro în sus) şi pentru o perioadă precis delimitată, nu mai lungă de 5 ani.
„Ar fi ideal un acord politic de a continua această politică fermă şi clară în următoarele 3 cicluri electorale, cel puţin. Ştiu că anularea facilităţilor fiscale va fi un demers dificil politic, mai ales cu un an înaintea alegerilor", a adăugat Eugen Rădulescu.
Care sunt principalele măsuri pe care statul ar trebui să le ia
El consideră că "este de adoptat fără întârziere un regim al taxei pe valoarea adăugată (TVA) mult simplificat, cu doar două cote (19%, cota standard, şi 9% numai pentru produsele alimentare, fără zahăr, băuturi şi dulciuri) şi fără excepţii".
Potrivit acestuia, următoarea pe listă este exonerarea de la plata unor impozite şi taxe pentru anumiţi salariaţi.
"De peste două decenii sunt aici lucrătorii din IT - o măsură utilă, la începutul anilor 2000, dar care acum este perfect aberantă: unii dintre cei mai bine plătiţi salariaţi sunt scutiţi de impozit pe venit. Dar toate celelalte scutiri (pentru constructori, pentru agricultori, pentru cercetători şi câte or mai fi) trebuie eliminate. Toate, pentru că, repet: ideea că este posibil să avem mai multe categorii de plătitori de taxe trebuie să dispară - pentru echitate, ca şi pentru creşterea, absolut necesară, a veniturilor statului", a punctat consilierul BNR.
Eugen Rădulescu precizează că, pe locul al treilea ar aşeza eliminarea facilităţii fiscale pentru "ceea ce în mod abuziv se intitulează microîntreprindere".
Citeste si:
Astfel, în anul 2022 erau înregistrate aproape 728.000 de microîntreprinderi, din care peste 68% aveau o cifră de afaceri totală mai mică de 50.000 de euro, iar cele cu o cifră de afaceri între 50 şi 300.000 de euro reprezentau alte 23 de procente din total.
Microîntreprinderile cu valori ale cifrei de afaceri de peste 300.000 de euro erau puţin peste 51.000, adică 7% din total. Conform sursei, pentru o ţară cu nivelul preţurilor din România aceste 7% dintre microîntreprinderi ar trebui reclasificate drept plătitori de taxe obişnuiţi.
În opinia sa, nu trebuie pierdute din vedere nici optimizările fiscale realizate prin angajări mascate sub forma de colaborare, respectiv persoane fizice autorizate sau profesii liberale.
În opinia specialistului BNR, o problemă deosebit de gravă, referitoare la o cheltuială bugetară care tinde să devină copleşitoare, o reprezintă pensiile speciale. În această categorie el include toate pensiile care: se calculează cu altă bază a veniturilor decât cea standard; se acordă pentru o altă vechime decât cea standard; şi/sau se acordă de la o altă vârstă decât cea standard.
În context, acesta susţine că problema costului bugetar este colosal de serioasă şi estimează că în 10 ani ţara va ajunge să cheltuiască mult mai mult pentru pensii speciale decât pentru învăţământ.
Citeste si:
Puteți citi integral opinia lui Eugen Rădulescu, pe blogul BNR, AICI.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
