PIB-ul României a crescut cu doar 1,7% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor INS. Creșterea PIB a fost susţinută de comerţ, IT&C, activităţi profesionale şi ştiinţifice, administrative şi de servicii suport, construcţii și tranzacţii imobiliare.

O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,7%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 3,3%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei. Pentru a face o comparație pe trimestre, Produsul intern brut a crescut în trimestrul doi al acestui an cu 1,1% pe seria brută și de 2,7% pe seria ajustată.

Comisia Europeană a îmbunătăţit estimările privind creşterea PIB-ului României în acest an şi anul viitor, iar potrivit noilor prognoze economia ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024. În previziunile de iarnă, Comisia Europeană estima un avans al PIB-ului României de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024.

Economia României a avut una dintre cele mai rapide creșteri

Economiștii de la Erste, grupul austriac care controlează BCR, afirmă că România pare să aibă unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere trimestrială din regiune în trimestrul doi al anului 2023. Experții din Erste estimează că investițiile vor continua să susțină în mod semnificativ avansul PIB.

„De asemenea, ne așteptăm la o surpriză pozitivă din partea sectorului agricol în următorul trimestru, întrucât datele oficiale disponibile indică deja că producția agricolă a crescut cu 10,5% an/an în primele șapte luni ale anului. Acest sezon agricol se dovedește a fi deosebit de fructuos pentru grâu, rapiță și orz. Până în prezent, randamentele pentru principalele culturi arabile sunt semnificativ peste nivelurile din sezonul trecut și peste media lor pe cinci ani. Pentru anul 2024, prognozăm o revenire a expansiunii PIB-ului la 4,2% an/an, determinată de consum, pe fondul impactului întârziat al creșterii salariilor reale și al efectelor de propagare a investițiilor de stat”, conform unui raport emis de Erste.

Care sunt domeniile care țin economia României pe umeri

La creşterea PIB, în semestrul I 2023 faţă de semestrul I 2022, au avut contribuții pozitive următoarele activități economice:

- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor;
transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,5%), cu o pondere de 21,3% la formarea
PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,2%;
- Informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi al căror
volum de activitate s-a majorat cu 5,8%;
- Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități
de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,0% la formarea PIB şi al căror volum de
activitate s-a majorat cu 5,4%;
- Construcțiile (+0,3%) cu o pondere de 4,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate
s-a majorat cu 6,8%;
- Tranzacțiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de
activitate s-a majorat cu 2,8%;
4/9
- Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte
servicii (+0,2%) cu o pondere de 3,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a
majorat cu 6,7%;
- Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate
și asistență socială (+0,1%) cu o pondere de 13,3% la formarea PIB şi al căror volum de
activitate s-a majorat cu 1,1%.

Sursa foto: shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luminița Mîndrilă
 Luminița Mîndrilă a lucrat anterior la Hotnews.ro și Aleph News, iar în prezent acoperă domeniul finanțe-bănci în cadrul Wall-Street.ro.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri