Pragmatic vorbind, principala temere a românilor după declanșarea războiului în Israel este legată de o posibilă scumpire a carburanților. Cum s-a văzut deci conflictul în prețurile internaționale?
Poate prima precizare care trebuie făcută este aceea că Israelul nu este un producător semnificativ de petrol (iar Palestina, cu atât mai puțin). Toate rezervele țării sunt estimate la mai puțin de 14 milioane de barili - aproape cât producția Arabiei Saudite într-o singură zi. Ca urmare, impactul direct este extrem de limitat.
Analiștii internaționali au așteptat să vadă cum deschid piețele luni, 9 octombrie, dar prețul petrolului nu a explodat. Cotația Brent, referința internațională a prețului țițeiului, a trecut de 87 de dolari/baril și se apropie de 88 de dolari/baril în momentul publicării acestui articol – dar pe 27 septembrie era la 94 de dolari, iar în iunie anul trecut atingea și 118 dolari.
Prețul petrolului a recuperat față de săptămâna trecută
Mai degrabă se poate spune că petrolul a recuperat circa 5% față de săptămâna trecută, când prețul Brent scăzuse cu 8 procente. O tendință identică a avut-o și cotația WTI, care este prețul de referință pe piața americană.
Citeste si:
Analiștii români consultați de wall-street.ro sunt încă rezervați și preferă să nu-și asocieze numele cu o prognoză. Toți sugerează însă că, dacă acest conflict va rămâne unul localizat, creșterea va fi de o singură cifră și se va opri rapid.
Practic, dincolo de războiul din Israel, care nu afectează direct niciun mare producător de petrol, conjunctura internațională este cea care dictează prețul. Pe de o parte, Rusia și țările OPEC au un plan de limitare a producție care trage prețul în sus – dar care este subminat de nevoia Kremlinului de a exporta produse petroliere pentru a-și finanța războiul. Cu doar o zi înainte de declanșarea conflictului din Israel, autoritățile ruse au ridicat cea mai mare parte a restricțiilor privind exportul de motorină, care duseseră la o creștere temporară a prețurilor la nivel mondial.
Citeste si:
Pe de altă parte, creșterea cererii globale este destul de timidă, în condițiile în care marile economii occidentale se confruntă cu probleme. De exemplu, consumul de benzină în SUA a ajuns în ultima lună la cel mai scăzut nivel din ultimul sfert de secol.
În România, carburanții chiar s-au ieftinit
Un alt factor este Iranul, țara care se află practic în spatele Hamas. O parte din scăderea producție OPEC+ a fost compensată de creșterea exporturilor de petrol ale Iranului, ce a fost posibilă doar pentru că Statele Unite nu au aplicat foarte dur embargoul. Situația se va schimba în condițiile actuale, iar petrolul saudit va deveni tot mai important. Arabia Saudită și-a îmbunătățit însă relațiile cu Israelul și era în pragul unui acord istoric chiar înaintea declanșării războiului, deci nu este clar care va fi poziția sa.
Citeste si:
La nivelul României, războiul nu s-a văzut încă în prețul carburanților. Dimpotrivă, aceștia chiar s-au ieftinit cu câțiva bani în week-end. Monitorul prețurilor arată că motorina standard a ajuns în jur de 7,7 lei în București, după ce săptămâna trecută se apropia de 8 lei pe litru. Benzina standard este în jur de 7,1 lei (coborând chiar și până la 7,02) în Capitală, cu 10-15 bani mai puțin ca la începutul săptămânii trecute.
Războiul ar putea afecta prețurile gazelor naturale
În schimb, un impact neașteptat al războiului din Israel ar putea fi cel asupra prețului gazelor. Israelul a devenit un actor important în acest sector în ultimii 15 ani, datorită exploatărilor offshore - în primul rând în perimetrul Tamar, care este cel mai mare zăcământ de gaze din Mediterana. La finalul acestui an, guvernul de la Ierusalim ar fi urmat să ia o decizie privind exporturile de gaze naturale către UE. În primul rând erau vizate legături cu Grecia și Cipru, țări care vor să nu mai depindă de gazele turcești, din cauza complicațiilor geopolitice ale acestei relații.
Citeste si:
Unele dintre exploatări sunt vulnerabile la atacurile Hamas, iar conflictul ar putea stopa planurile de dezvoltare ale companiilor de energie în această țară. Or în contextul în care Europa vrea să elimine complet importurile de gaze rusești și să apeleze la alte surse, Israelul ar fi fost o opțiune extrem de prețioasă.
În clipa de față, Israelul are rezerve de gaze naturale de peste 1.000 de miliarde de metri cubi (aproape cât consumul României într-un secol). În 2022, țara din Orientul Mijlociu a produs peste 21 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, mai mult decât dublul producției de la noi.
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
