Depozitele de gaze naturale ale Uniunii Europene au ajuns la un nivel de înmagazinare de aproape 100%, iar ale României chiar trec de acest nivel. Pe hârtie situația arată foarte bine, însă întrebarea este cât din consumul fiecărei țări, pe timp de iarnă, poate fi acoperit de fapt de gazele din depozite? Altfel spus, va mai funcționa șantajul energetic al lui Putin iarna aceasta?
În clipa de față, conform datelor Gas Infrastructure Europe (GIE) - asociația operatorilor de infrastructură de gaze naturale – situația pare ideală. Înmagazinarea în depozitele de gaze e aproape de 100% la nivelul UE, depășind obiectivul de 90% stabilit de Bruxelles pentru luna noiembrie. Unele state ale Uniunii, cum ar fi România, au depășit chiar acest nivel, datorită rezervei tehnice. Cum durează până când vor fi gata noi facilități de stocare, există discuții privind înmagazinarea în Ucraina, pentru a crește nivelul rezervelor în vederea sezonului rece - Kievul a oferit încă din primăvară o capacitate de stocare de 10 miliarde de metri cubi, aproape cât consumul anual al României.
100% din ce?
Problema este însă cât reprezintă acest 100% (sau mai mult) din necesarul de gaze naturale al țărilor respective? Fiindcă el nu reprezintă necesarul pentru iarnă, ci pur și simplu cât poate acel stat înmagazina. În unele cazuri, cum este Austria, stocurile depășesc consumul anual. În alte cazuri, cum ar fi Portugalia, Spania sau Belgia, înmagazinarea acoperă mai puțin de o zecime din consumul anual de gaze.
Citeste si:
Cât de înșelător poate fi obiectivul impus de Bruxelles de 90% înmagazinare ne arată cazul Suediei: deși este la 95%, țara practic are o capacitate infimă de înmagazinare (puțin peste 1% din consumul anual) și recent a propus un plan comun în acest sens care să reunească statele scandinave.
De asemenea, mai multe state înmagazinează și pentru vecini, cum ar fi Letonia, care face stocuri pentru toate țările baltice, de aceea pare că a îmmagazinat cât tot consumul său pe 2 ani și 4 luni. Nouă state din UE (Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta şi Slovenia) nu dispun deloc de facilități de înmagazinare a gazelor naturale. Normativele europene le obligă să se asigure că o ţară vecină înmagazinează cel puţin echivalentul 15% din consumul lor anual.
Cât gaz consumă Europa în sezonul rece
Întrebarea fundamentală este: cât consumă UE (și fiecare stat în parte) în fiecare sezon rece, raportat la înmagazinare. În cazul României, pentru o iarnă normală, depozitele acoperă doar jumătate din consumul pentru perioada noiembrie 2022 și martie 2023. La nivel european consumul în sezonul rece 2020-2021 a fost de 3.319 TWh, iar în sezonul rece 2019-2020, de 3.216 TWh, conform datelor ENTSOG (rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de gaze). Or în depozite sunt doar 1.134 TWh. Este sau nu suficient?
Citeste si:
În primul rând UE și-a diversificat substanțial sursele de aprovizionare cu gaze – mizând mai ales pe LNG. Iar încălzirea globală este și ea un aliat neașteptat. De asemenea, din cauza creșterii prețurilor, multe întreprinderi europene cu consum mare de gaze (cum ar fi Azomureș de la noi) și-au redus sau chiar suspendat activitatea, iar consumatorii casnici au luat măsuri pentru a reduce consumul. Un alt avantaj este că statele europene vor avea nevoie de mai puțin gaz pentru producția de energie electrică. În primul rând, deoarece capacitățile nucleare ale Franței au reintrat în funcțiune, dar și pentru că în ultimul an au apărut noi capacități regenerabile – de exemplu, în România s-a adăugat o putere instalată de peste 600 MW doar de la prosumatori.
O analiză Bruegel arată că, și în scenariul unei ierni friguroase și fără niciun fel de import de gaze rusești, UE ar ajunge la 1 aprilie cu depozitele la 20% din capacitate. Dacă iarna 2023-2024 va fi însă la fel de blândă ca precedenta, chiar și fără gazele Kremlinului, la 1 aprilie 2024 Europa ar putea avea chiar 40% din depozite încă pline. ENTSOG are un scenariu chiar mai optimist, în care nivelul ar fi la 32% după o iarnă grea.
Citeste si:
Or, dacă iese din sezonul rece cu un grad de înmagazinare de măcar 30%, UE nu va avea probleme să își refacă stocurile și pentru iarna următoare. Iar prețul gazelor ar putea să rămână la un nivel acceptabil, în ciuda conflictului din Gaza, care a dus la un avans substanțial al TTF.
Cum stă România din punct de vedere al gazelor pentru iarna 2023-2024
Și situația României este semnificativ mai bună ca iarna trecută, când eram în mare măsură la mila climei. Depozitele nu au crescut în volum, aceasta fiind marea noastră problemă, în condițiile unei producții interne relativ constante (ce am câștigat din off-shore am pierdut din epuizarea zăcămintelor on-shore). Dar între timp, au apărut surse alternative de importuri de gaze naturale: Azerbaidjan, Turcia și chiar LNG, prin Grecia. Astfel că, pentru prima dată în ultimii 45 de ani, am putea să nu mai avem nevoie de gaze rusești.
Citeste si:
Este important de menționat că, în cazul țării noastre infrastructura nu permite să scoatem mai mult de 340 GWh/zi din depozite – nici jumătate din capacitatea de extracție a Ungariei, de exemplu. Dacă la asta se adaugă și producția internă de gaze, am acoperi în jur de 545 GWh/zi. Într-o iarnă normală cererea ar fi de 500-600 Gwh/zi, iar o iarnă grea ar însemna o cerere de 600-700 GWh/zi. Conform Transgaz, în ziua cu cel mai mare consum de gaze din ultimele ierni se poate atinge chiar și un consum de 773 GWh, cum s-a întâmplat la 1 februarie 2012.
Importurile ar rezolva însă această problemă, iar în următorii ani România își va crește capacitatea de înmagazinare a gazelor, ceea ce ne-ar oferi mai multă flexibilitate. În 2027 am putea astfel ajunge la depozite de 49 TWh – dar și consumul ar putea crește până atunci.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
