Persistă în România un mit al unei ”epoci de aur”, fie că vorbim de cea interbelică sau de cea comunistă, epocă la nivelul căreia România de azi nu ar reuși să se ridice. Dincolo de faptul că acest mit alimentează mișcări extremiste, fie ele de dreapta sau de stânga, datele economice arată exact opusul: ”epoca de aur” e acum, nu undeva în trecut.

Dat fiind că populația și suprafața țării au variat substanțial în ultimul secol și jumătate, am ales ca indicator Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. PIB-ul României sub regi este dificil de estimat, dat fiind că indicatorul a fost introdus de ONU abia în 1953, dar nu imposibil. Probabil cea mai prestigioasă metodă de calcul este cea a economistului britanic Angus Maddison, considerată și în prezent ca o referință. Ea se bazează pe dolari internaționali (o valută artificială care se raportează la puterea de cumpărare).

Cum a evoluat PIB-ul României de la Cuza până azi

Calculele lui Maddison și ale discipolilor săi (economistul britanic a murit în 2010) arată că PIB-ul s-a dublat de la 344 de dolari internaționali/cap de locuitor în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza până la peste 700 de dolari înaintea Primul Război Mondial. Perioada interbelică nu a marcat o creștere reală, abia după Al Doilea Război Mondial trecând de 1.000 de dolari/cap de locuitor. La sfârșitul perioadei comuniste se ajunsese la 6.000 de dolari, iar în 2018 eram la peste 20.000. Extrapolând, azi am fi pe la 24.000 de dolari internaționali/cap de locuitor – de 4 ori mai mult decât la finalul regimului comunist și de 24 de ori mai mult decât în ”epoca de aur” a României Mari.

Ca termen de comparație, am introdus în grafic și trei economii din regiune pe care anul acesta le-am depășit ca nivel al PIB pe cap de locuitor – o spun datele Băncii Mondiale, nu noi) - deși de-a lungul istoriei au fost mult peste România. Este vorba despre Ungaria, Grecia și Rusia (pentru perioada dinainte de 1991 am folosit datele pentru Imperiul Țarist, RSFSR și apoi URSS).

Cifre similare a avansat economistul român Victor Axenciuc, autorul celui mai important studiu dedicat evoluției PIB-ului României. El a calculat, tot în dolari internaționali, un PIB pe cap de locuitor de 500 de dolari internaționali în vremea lui Cuza, 1.000 înaintea Primului Război Mondial, între 600 și 950 în perioada interbelică și un maxim de 8.500 pentru anii comunismului. Calculele economistului român merg doar până în anul 2000, dar extrapolând am ajunge azi la aproximativ 25.000 de dolari internaționali pe cap de locuitor – de aproape 3 ori mai mult ca în regimul Ceaușescu și de peste 25 de ori mai mult ca în perioada interbelică.

Cifre diferite indică estimarea făcută de economiștii britanici Stephen Broadberry și Alexander Klein (folosind metodologia istoricului economic Paul Bairoch). Ei au calculat un PIB pe cap de locuitor de 1.143 de dolari internaționali la începutul domniei lui Carol I, de 1.700 de dolari internaționali înaintea Primul Război Mondial și de numai 1.200 în 1937. În 1950, România ar fi fost chiar sub acest nivel, iar în timpul lui Ceaușescu ar fi ajuns la 3.500 de dolari pe cap de locuitor. Folosind metodologia lui Broadberry și Klein, azi am fi pe la 12.000 de dolari.

În ciuda diferențelor dintre metodele de calcul, vedem totuși că trendul rămâne același: o creștere înaintea Primului Război Mondial, care nu mai fost recuperat în perioada interbelică, și o nouă creștere în perioada comunistă, urmată de stagnare la sfârșitul anilor ‘80 și apoi chiar de declin. Dar, începând din 2000, economia României a cunoscut cea mai accentuată creștere din toată istoria sa și am prins din urmă țări care avea un PIB pe cap de locuitor de 3-4 ori mai mare ca al nostru.

Salarii și prețuri în ultima sută de ani

Dacă salariile și nivelul de trai au ținut pasul cu creșterea economică, e o cu totul altă discuție. Să menționăm totuși câteva date.

Înaintea primului Război Mondial, un înalt funcționar de stat putea ajunge la 1.200 de lei pe lună, în vreme ce un angajat al atelierelor CFR câștiga cel mult 140 de lei pe lună. Dar în majoritatea industriilor, salariile începeau de la 1 leu pe zi și puteau fi chiar și de 50 de bani pe zi. Industria conservelor și mezelurilor era una dintre puținele cu câștiguri mai mari – cel mai mic salariu era de 6,5 lei pe zi. Majoritatea românilor – adică cei din mediul rural – aveau însă venituri sub 50 de lei pe lună

Un kilogram de pâine de cea mai bună calitate (”jimblă”) costa în jur de 30 de bani, unul de cartofi – 15 bani, laptele ajungea la 40 de bani pe litru. Un kilogram de carne de porc costa 1,1 lei, unul de brânză – 1,8 lei, zahărul, 1-3 lei/kg, cafeaua, cam 3 lei/kg, iar 100 de ouă – 7 lei. Vinul de masă costa 1,25 lei pe litru, țuica, 1,5 lei iar un kilogram de săpun, 90 de bani. Chiria unui apartament de 3 camere într-un mare oraș era în jur de 54 de lei.

În 1938, salariul mediu pe an era de 1.853 de lei, adică 154 de lei pe lună. Cele mai bune salarii erau în Banat - o medie de 2.657 de lei la Lugoj, dublu față de București, unde media anuală era de numai 1.393 de lei. Un ministru câștiga însă 30.000 lei pe lună.

Un kilogram de pâine albă era, în 1938, 8,7 lei, unul de cartofi, 3,2 lei. Carnea de porc ajungea la 30 de lei kilogramul iar un litru de lapte costa în medie la 5,4 lei, în vreme ce 100 de ouă erau 173 de lei. Merele costau 11,5 bani kilogramul, iar o portocală – 7,4 lei. O pereche de pantofi era 600 de lei iar chiria unui apartament de 3 camere într-un oraș important era de aproape 1.600 de lei pe lună.

FOTO: Fotografia #E493, Fototeca online a comunismului românesc, Cota: 49/1965, Arhiva I.S.I.S.P., film 811-812

În ultimul deceniu al ”epocii de aur” a lui Ceaușescu, salariul mediu net a crescut oficial de la 2.340 de lei în 1981 la 3.063 de lei în 1989. În realitate, din cauza reținerilor ca urmare a neîndeplinirii planurilor (care erau stabilite nerealist), un salariu normal era în jurul a 1.200 de lei.

Conform decretului din 1982 care stabilea prețurile alimentelor, o franzelă costa 3,25 lei, un kilogram de carne de pui – 30 de lei, un kilogram de salam de vară – 64 de lei, un kilogram de parizer – 38 de lei, un kilogram de banane – 22 lei, cartofii – între 2 și 2,75 lei/kg (în funcție de sezon), un kilogram de brânză de vacă – 28 lei, un litru de lapte- 3,5 lei, ouăle – 1,5 lei sau 1,8, în sezonul rece, un kilogram de zahăr – 14 lei, un litru de ulei – 18 lei, cafeaua – de la 200 lei/kg în sus, o bere – 4-5,5 lei/500 ml (la magazin, nu în restaurante) iar o sticlă mică de Pepsi - 2,5 lei. Un televizor alb-negru costa 3.000 de lei, unul color - 10.000 de lei iar o Dacie 1300 de la 70.000 la 85.000 de lei.

Sursa foto: ojal / Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri