În plină cursă pentru șefia NATO, lui Klaus Iohannis îi explodează în față dezvăluirea conform căreia procentul din PIB rezervat înzestrării militare în 2023, de 1,6%, ne vulnerabilizează în fața aliaților din NATO, cărora le promisesem, ca țară, că vom cheltui 2,5% din PIB.

Astfel, Aurel Cazacu, fost șef al industriei de apărare din România și fost director Romtehnica, a explicat pentru wall-street.ro că cheltuiala procentului alocat (din PIB, n.r.) se face pe baza unor proiecte pe care Ministerul Apărării le derulează, dar, din păcate, dacă aceste proiecte de dotare nu sunt duse până la capăt, ele nu se finalizează și atunci nu se cheltuiesc banii.

Din punctul meu de vedere, este trist că nu s-au cheltuit banii și că nu s-au finalizat proiectele de dotare ale armatei, în condițiile în care avem un război la graniță. Prin dotarea armatei nu cheltuiești banii în van, pentru că orice tehnică modernă pe care o cumperi duce la descurajarea inamicului și la creșterea încrederii populației, și mai ales a tineretului, în sistemul de apărare românesc.

Aurel Cazacu, fost șef al industriei de apărare

Totodată, acesta a mai explicat că ulterior realizării achizițiilor militare are loc un transfer de tehnologie, pentru că, vrând-nevrând, în condițiile unui război la graniță se face un transfer de tehnologie care înseamnă instruire, utilizare, service, realizarea de părți componente și, în final, după un an-doi, chiar fabricarea în România a acelui echipament, care este foarte modern.

Acesta subliniază de altfel că cei doar 1,6% din PIB cheluiți pentru înzestrarea armatei nu reprezintă un lucru bun, pentru că la nivelul Guvernului beneficiile pe care le-ar fi adus achiziționarea de echipament militar ar fi fost mult mai mari decât sumele pe care le-au relocat dânșii către alte proiecte.

Eu am o vorbă: dacă președintele lui Lockheed Martin îl sună pe domnul Biden, acesta se ridică în picioare, pentru că marile corporații industriale conduc lumea în momentul de față.

Aurel Cazacu, fost șef al industriei de apărare

Acesta a dat câteva exemple în acest sens, din moment ce acum trei ani lovitura de calibru 155 mm care se vindea cu 1200 de dolari bucata, se vinde acum cu 8000 de dolari, în vreme ce cartușul de Kalașnikov care se producea cu 10 cenți și se vindea cu 50 de cenți, se produce acum cu 30 de cenți și se vinde cu 5 dolari, având în vedere că este criză foarte mare de muniție.

De asemenea, acesta a adăugat faptul că supărarea sa cea mai mare acum este că sunt țări precum Bulgaria, care au înțeles efectele benefice ale acestui domeniu, astfel că anul trecut au exportat armament de 3 miliarde de dolari, în vreme ce România nu a exportat decât de 200 de milioane de dolari.

Nu în ultimul rând, Aurel Cazacu a mai arătat că trebuie să știm să valorificăm ceea ce se întâmplă acum la Constanța (construirea celei mai mari baze NATO din Europa, n.r.) prin crearea acestei unități speciale, în care nu numai că vor veni mulți specialiști americani, dar pe lângă ei vor lucra dublu sau triplu de specialiști români pe orizontală, pe logistică.

Sursa foto: DVIDS

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luca Dinulescu
Luca Dinulescu este jurnalist, activând anterior pentru publicații precum Digi 24, Adevărul sau Academia Cațavencu. A desfășurat de asemenea o activitate publicistică constând în patru volume publicate, între acestea numărându-se proză, nuvele și benzi desenate. Este absolvent de Regie Film și a fost de asemenea posesor al bursei J.W.Fulbright pe scenaristică și regie de film.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri