Aderarea la euro a intrat pe agenda României încă de acum peste 10 ani, dar Finanțele, indiferent de culoarea politică care le-a mânuit, au amânat demersurile necesare acestui proces. În momentul de față, țara noastră nu bifează niciun criteriu necesar aderării la moneda europeană, conform lui Johan Gabriels, Director Regional pentru Europa de Sud-Est al iBanFirst. Principalul beneficiu pe care ni l-ar aduce aderarea la euro ar fi dobânzile mai mici cu care s-ar putea împrumuta România pe piețele externe, în contextul în care acum plătim unele dintre cele mai mari rate din Uniunea Europeană.
Aderarea la moneda europeană este un plan prezent în România încă din 2010 dar care a fost amânat până în 2019, 2024 și acum 2029. Fostul ministru al finanțelor, Adrian Câciu, spunea anul trecut că își dorește o aderare în 2026, dar, se pare că politicile fiscale ale României nu ne-au ajutat deloc să îndeplinim niciun criteriu până acum.
Conform lui Johan Gabriels, director iBanFirst, țările care vor să adopte moneda europeană trebuie să bifeze patru condiții:
1. Stabilitatea prețurilor: „Țara candidată trebuie să aibă o rată a inflației care nu depășește cu mai mult de 1,5 % media ratelor celor mai performante trei țări membre ale UE. Rata anuală a inflației din România este cea mai ridicată din UE, ajungând la 7,3% în ianuarie.”
2. Sustenabilitatea finanțelor publice: „Deficitul bugetar anual nu trebuie să depășească 3% din PIB, în timp ce România a încheiat anul 2023 cu deficit bugetar de 5,68% din PIB. De asemenea, datoria guvernamentală nu trebuie să depășească 60% din PIB. În prezent, România îndeplinește acest criteriu, având un nivel al datoriei de circa 50%. Totuși, acest nivel a fost în creștere în ultimii ani, în contextul în care guvernul a compensat deficitele create de majorările salariale sau de pensii prin împrumuturi.”
3. Stabilitatea cursului de schimb: „Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb II (ERM II) pentru cel puțin doi ani, fără deprecieri majore ale monedei naționale față de euro. România nu a aderat la acest mecanism, având regim de curs de schimb flotant, care permite intervenţiile BNR pe piaţa valutară.”
4. Convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung: „Rata dobânzilor pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale media ratelor celor mai performante trei țări membre ale UE. România se confruntă cu provocări în acest sens, având rata dobânzii pe termen lung (10 ani, de referință) de peste 7%, în timp ce ținta ar fi de 2%.”
Dacă România ar avea perspectiva de aderare la euro - un lucru crucial- și ne-am duce în direcția respectivă, ne-am putea împrumuta la dobânzi cu adevărat reduse, nu cum se întâmplă acum, am avea oportunitatea de a investi folosind creditele.
Dragoș Pîslaru, europarlamentar
România se împrumută la dobânzi foarte ridicate, țara noastră plătind a doua cea mai mare rată din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Ungaria. Motivele pentru care dobânzile sunt atât de ridicate pentru țara noastră vin din cauza inflației ridicate, a datoriei publice și a modului în care restituim banii. Europarlamentarul Dragoș Pîslaru a declarat anterior pentru wall-street.ro că mizează pe aderarea României la moneda europeană pentru obținerea unor creditări mai sustenabile.
Dobânzile cu care se împrumută țările non-euro
| Țara | Rata - februarie 2024 |
|---|---|
| Danemarca | 2,37% |
| Suedia | 2,43% |
| Republica Cehă | 3,76% |
| Bulgaria | 3,93% |
| Polonia | 5,36% |
| România | 6,06% |
| Ungaria | 6,22% |
Sursă date: ecb.europa
Ungaria este în prezent singura țară din UE care se împrumută mai scump decât România (dobândă de 6,22% pentru titlurile de stat cu maturitate de 10 ani), deciziile controversatului lider politic Viktor Orbán afectând în general nivelul de încredere al investitorilor străini.
Ce riscuri are România dacă trece la euro: „Experiențele altor țări sugerează un risc de rotunjire a prețurilor în sus”
Un sondaj Eurobarometru Flash arată că 75% dintre români privesc cu optimism introducerea monedei euro. Astfel, dintre statele membre ale UE care încă nu au adoptat moneda euro, România are cel mai mare procent de populație care favorizează această tranziție. Johan Gabriels menționează că populația de rând ar avea de câștigat în urma trecerii la moneda europeană, prin creșterea economiei naționale, a investițiilor și generarea de noi locuri de muncă.
„Adoptarea monedei unice europene va aduce multiple beneficii cetățenilor. În primul rând, va oferi o barieră împotriva volatilității cursurilor de schimb, contribuind la stabilizarea prețurilor. Va facilita, de asemenea, compararea prețurilor între țări, încurajând competitivitatea în comerț și permițând consumatorilor să acceseze prețuri mai avantajoase. În plus, eliminarea barierelor valutare va facilita călătoriile și munca în alte state din zona euro. Adoptarea euro va stimula, de asemenea, creșterea economică și va contribui la generarea de noi locuri de muncă, în beneficiul populației”, menționează reprezentantul iBanFirst.
În ceea ce privește posibilele riscuri asociate cu aderarea la moneda unică europeană, reprezentantul iBanFirst menționează că, din experiența altor economii care au făcut această tranziție, unele s-au confruntat cu o creștere a costului vieții datorată rotunjirii prețurilor.
„Tranziția spre euro nu este lipsită de provocări. Experiențele altor țări sugerează un risc de rotunjire a prețurilor în sus, fenomen ce ar putea alimenta percepția unei creșteri a costului vieții. În acest context, este nevoie de politici de ajustare bine gândite pentru a atenua impactul asupra puterii de cumpărare a cetățenilor, asigurând astfel o tranziție cât mai lină și benefică pentru întreaga populație”, explică Johan Gabriels.
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
