Suntem din nou țara pe care practica o omoară. Cum se desfășoară orele online în condiții de pandemie

Gălăgie, hărmălaie și copii care vorbesc unii peste alții cu microfoanele pornite. Așa arată multe din lecțiile online la care elevii din România participă. Părinții fie sunt nemulțumiți, fie își arată profunda îngrijorare pentru că orele de la „noua școală” sunt mai seci și mai rigide. Suntem, poate, din nou țara pe care practica o omoară acum, mai mult ca niciodată.

România a intrat oficial, începând de luni în carantină parțială. Printre măsurile anunțate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență se numără și tranziția tuturor școlilor din țară la sistemul online de învățare, timp de 30 de zile.

Distinct de cele 4.502 de școli care funcționau deja după scenariul roșu până vineri, 6 noiembrie, conform datelor de la Ministerul Educației, restul de 13.154 de unități de învățământ în care elevii fie învățau față în față cu profesorii, fie erau integrați în scenariul hibrid, figurează, începând din 9 noiembrie, în scenariul roșu.

Așadar, școala online a devenit acum noua normalitate pentru toată lumea. Adaptabilitatea și curajul rămân în continuare atributele cu care trebuie să se înarmeze în această perioadă, atât profesorii, cât și elevii și părinții. Însă pregătirea profesorilor, alături de asigurarea unei conexiuni stabile și fără întreruperi rămân la fel de presante ca și înainte de introducerea acestei noi serii de restricții.

În prima zi a fost haos, nu ne-a mers camera, nu ne-a mers microfonul. Noroc că și noi lucrăm de acasă și am sunat un informatician, să vedem ce se întâmplă. Până la urmă ne-am dat seama că Google Classroom nu suportă toți elevii deodată, adică 36 de elevi pentru că nu le funcționează tuturor, fie camera, fie microfonul”, a povestit pentru wall-street.ro Adriana din Baia Mare al cărei fiu este anul acesta în clasa a III-a, la o școală de stat.

Citeste si:
Alexandru Rafila: Peste 10-15 ani vor fi probleme serioase cu...
Alexandru Rafila: Peste 10-15...

Aceeași mamă mai spune că de multe ori cei mici sunt imprevizibili și e greu și pentru doamna învățătoare să-i gestioneze atunci când vorbesc unii peste alții, cu microfoanele pornite de la care se întrerupe ora foarte des.

„Băiatul meu face pe Zoom cu un grup privat cursuri de engleză și germană, unde funcționează foarte bine. Și funcționează pentru că îi invață prin joc și e mai ok față de mediul de la școală. Aplicația Zoom este mult mai permisivă, mai ales că intră de pe telefon, indiferent că e la bunici sau acasă.

Adriana, părinte

Citește și: Director de școală: Nu facem nimic altceva decât să mai cârpim puțin sistemul

Citeste si:
3 sferturi dintre profesori și părinți consideră necesară...
STUDIU: Trei sferturi dintre...

Școala online, un fel de „bazar bizar”

Simona Graur, părintele unui elev din clasa a VII-a crede că profesorii nu sunt nici ei pregătiți pentru această perioadă, cu atât mai mult cu cât nu au nici tehnologia necesară, iar rețeaua la internet nu funcționează mereu în condiții optime.

„Fiecare profesor decide cum predă. Unii profesori scriu în continuare pe tablă, dar de multe ori nu se vede, iar copiii își fac poze și își dau apoi unii de la alții. Alți profesori notează pe o hârtie și le arată copiilor la cameră. Nu suntem noi în măsură să spunem cum va fi, nu cred că lucrurile vor evolua într-un ritm bun (...) Personal cred că anul acesta va fi compromis”, a declarat Simona.

Pentru unii copii, însă, școala online a părut distractiv la început, fiind privită ca pe un instrument nou, care îi acaprează.

„A fost tare să îmi văd colegii, în ipostaze mai puțin obișnuite, în pijamale, cum cască, cum mănâncă, cum se întind. Le vedeam chiar și dormitorul, cum stăteau pe scaune, cu picioarele pe birou sau pe pat. Unii luau micul dejun la prima oră. Un Big Brother imens, un fel de `bazar, bizar` cu sonor ascuțit.

Citeste si:
Pandemia de creativitate. Cum s-au trezit angajații într-o pană de...
Pandemia de creativitate. Cum...

Ne întrerupeam des, ne certam care să vorbească primul și să-i închidă gura, pardon, microfonul, celuilalt. Odată, în timpul lecției, l-am auzit și pe tatăl unui coleg dând consultanță în afaceri”, povestește jurnalista Simona Chițan, folosind vocea fiului ei Ares, într-un fragment din volumul „Singuri acasă. Copii și părinți în pandemie”, în care au fost adunate și transpuse experiențele mai multor copii și părinți, despre școala online, din perioada stării de urgență.

Vezi și: Profesorii nu mai au voie să rateze trenul express al educației digitale

„Față de nimic, e totuși ceva”

Dar în aparență, oricât de captivantă pare școala online pentru copii în primele zile, apare inevitabil plictiseala și lipsa de concentrare, pentru că acest tip de învățare scade mult capacitatea de concentrare, iar atenția celor mici fuge mai mult decât o făcea în sălile de clasă. Restricțiile (nou) impuse de pandemia de COVID-19 își vor pune amprenta pe termen lung în ceea ce privește pregătirea elevilor în acest an școlar despre care mulți părinți spun că va fi compromis.

„Față de nimic, e totuși ceva. Partea bună este că în ciuda condițiilor actuale, li se dau teme, li se mai dau activități de făcut. Dacă nu ar fi asta, ar fi un haos și ar fi mult mai greu. Asta îi mai responsabilizează.

Dar clar, școala online nu este același lucru ca și cum ai lucra față în față. Online-ul e distractiv la început că e ceva nou, dar apoi nu îi mai acaparează”, mai precizează Adriana.

Orice timp pierdut din educația copiilor este un timp care nu se mai întoarce. Însă independent de actul educațional în sine și de întrebările legate de continuitatea sa, copiii sunt în punctul în care par să piardă ceva la fel de important: socializarea.

Comunicarea dintre copii și interacțiunea de altădată din timpul pauzelor a dispărut acum, în timp ce în curtea școlii nu se mai joacă nimeni cu mingea. Școala online este o provocare doar din punct de vedere tehnologic, ci și relațional, în contextul în care elevii nu mai dispun de un spațiu fizic în care să socializeze și să se joace împreună.

Cel mic vrea în esență să socializeze. La copiii se vede acest lucru pentru că sunt mai apatici. Stând acasă, e online mereu, stând pe dispozitive (...) Dacă ar fi fost la școală, ar fi interacționat cu ceilalți colegi, ar fi făcut mai multă mișcare, își consuma energia într-un mod mai constructiv”, a mai precizat Adriana pentru wall-street.ro.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Educație »



Setari Cookie-uri