Pentru că România stă foarte prost la capitolul educație financiară, un studiu din anii trecuți plasând țara noastră la egalitate cu Sudanul din acest punct de vedere, Camera Deputaților a organizat o dezbatere pe tema introducerii acestei materii în școli. Mai mult, această disciplină „i-ar ajuta pe elevi să fie mult mai adaptabili când vine vorba despre domenii noi precum cryptocurrency”, după cum a declarat Ana Cătăuță, Vicepreședinte Camera Deputaților.
Finlanda alocă 8.800 euro anual pentru educația unui elev
Dintre ideile discutate, au reieșit câteva aspecte cel puțin interesante: un studiu al Băncii Mondiale aratând că din 12 ani de școală pe care îi face un copil în România, educația efectivă este de 8,4 ani. La polul opus, în Olanda, spre exemplu, principiile de bază care ghidează învățământul, cum ar fi autonomia și responsabilizarea elevilor, utilizarea învățării experiențiale, încurajarea cooperării între elevi, încurajarea elevilor să reflecteze asupra experiențelor lor, situează acestă cifră mult mai sus.
Cât despre educația din Finlanda, dată deseori drept exemplu în ceea ce privește acest domeniu, pilonii săi principali sunt echitatea și învățarea pe tot parcursul vieții, lucruri care sunt obținute cu costuri relativ medii (8.800 anual de euro per elev), sume care sunt uneori alocate și în cazul elevilor din România, dar fără aceleași rezultate.
Citeste si:
Dezbaterea organizată de Camera Deputaților a venit în contextul în care șeful statului a promulgat, la sfârșitul anului trecut, un proiect de lege care prevede introducerea cursurilor de educaţie financiară şi de educaţie juridică în programa şcolară începând cu anul şcolar în curs.
Roxana Bucur, Money4kids: „este necesar să formăm viitorii adulți”
Aducerea în prim plan a educației, în special a educației financiare, a fost bine întâmpinată de specialiștii din domeniu, care subliniază faptul că „educaţia nu este o pregătire pentru viaţă ci este însăşi viaţa”.
Situația României în ce privește educația financiară este de altfel atât de îngrijorătoare, încât o serie de companii din mediul privat, în special băncile, au demarat în ultimii ani proiecte în acest sens. Efectul acestora a rămas însă unul limitat, experții din domeniu cerând constant statului român să demareze programe „de masă” concentrate pe educația financiară a copiilor.
Citeste si:
„Copiii au nevoie de educație – dezvoltarea personală și profesională și de aceea școala – pilonul principal în viața unei persoane, trebuie să includă discipline precum: educația financiară și antreprenorială”, a declarat pentru wall-street.ro Roxana Bucur, fondator Money4kids, o platformă care promovează educația financiară pentru copii, în sensul acesta având chiar demersuri inițiate la nivelul școlilor private pentru a introduce propriile cursuri, dar și pentru a forma cadrele didactice.
De asemenea, Roxana Bucur a subliniat faptul că militează pentru discipline care ajută persoana în multidisciplinariatatea ei, „pentru că o persoană îndeplinește mai multe roluri în societate: cetățean, angajat, antreprenor, client ș.a.m.d., de aceea este necesar să formăm viitorii adulți capabili să acționeze eficient și sănătos în fiecare rol: client, antreprenor, persoană care să își gestioneze banii conform propriilor dorințe și nevoi etc.”.
Citeste si:
Cât despre cadrele didactice care vor preda, efectiv, copiilor aceste informații, specialista în educație financiară a arătat și faptul că este foarte important si cine va transmite si cum se va transmite informația: în spirit de creștere sau de sărăcie ('banii nu aduc fericirea')”.
„Elevii învață să folosească resursele financiare și să înțeleagă importanța economisirii”
Cât despre temerea că o nouă materie, precum educația financiară, ar putea fi tratată superficial, odată cu introducere ei în educația copiilor, Ana Cătăuță, Vicepreședinte Camera Deputaților și deputat PSD de Bacău, a declarat pentru Wall-Street.ro: „Un obiectiv important al sistemului educațional este acela de a-i - înarma - pe elevi și studenți cu competențele necesare atât pentru aface față nevoilor de pe piața muncii, dar și pentru dezvoltarea lor personală.
Citeste si:
Declarațiile acesteia vin în contextul în care Asociația Română a Băncilor consideră că educația financiară trebuie să devină o prioritate la nivel național. Astfel, conform ARB, La 14 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, România se evidențiază ca fiind statul european aflat la coada plutonului UE în materie de incluziune financiară (67%), intermediere financiară (26,8%), nivelul educației financiare (22%) și, cu mici excepții, ca nivel al bunăstării economice (69% din media UE).
Și tocmai din acest motiv, a mai explicat Ana Cătăuță, „educația financiară realizată încă din sistemul gimnazial este extrem de importantă. Pe de o parte, elevii învață cum să folosească resursele financiare în mod eficient, iar pe de altă parte sunt ajutați să înțeleagă importanța economisirii”.
Citeste si:
Sursa foto: Wall Street
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
