Analistii considera ca decizia BNR de reducere a dobanzii cheie cu 0,25% va avea un impact modest sau chiar nul in economia reala. Insa, cel mai important este semnalul dat pietei, in contextul in care alte taieri de dobanda ar putea fi aplicate anul viitor, pe fondul continuarii procesului de dezinflatie.
El apreciaza ca reducerea dobanzii cu 25 puncte procentuale, pana la 6%, poate fi un prim pas intr-un nou ciclu de relaxare a politicii monetare, "existand spatiu creat de o dezinflatie peste asteptari si de o politica fiscal-bugetara care pare ca ramane angajata la obiectivele pe care si le-a asumat".
"Taierea dobanzii cheie a fost o surpriza, pentru ca anticipam reduceri de abia la inceputul anului viitor. Acum nu ne asteptam la o taiere din cauza turbulentelor internationale", a spus, pentru wall-street.ro, economistul sef al UniCredit Tiriac Bank, .
De asemenea, potrivit unui raport al RBS Bank, declinul abrupt al inflatiei la 3,5% in septembrie, fata de 8,4% in mai, a creat acest spatiu suplimentar pentru noi reduceri de dobanda, dar cel mai probabil de anul viitor.
"In opinia noastra, tinand cont de o rata a inflatiei scazuta anul viitor (3,5%) si de deficitul de cerere, inceperea procesului de taiere de dobanda trebuia sa porneasca la un moment dat, altfel conditiile financiare in termeni reali ar fi devenit prea restrictive pentru economie", se arata in raportul RBS.
Si Erste vede inceperea procesului de relaxare a politicii monetare si estimeaza in martie anul viitor o dobanda cheie de 5,5%. Totodata, analistii Erste remarca ca randamentele la titlurile de stat pe cinci ani nu se vor corela prea mult cu dobanda cheie si ar putea cobori cu cel mult 20 de puncte de baza pana la sfarsitul trimestrului I din 2012.
O prognoza similara, de 5,5% pentru jumatatea anului viitor, a fost data si de economistul sef al UniCredit Tiriac Bank.
"Noi preconizam noi taieri ale ratei de politica monetara, pentru ca dobanda reala este foarte mare. Ele ar putea avea loc in prima jumatate a anului viitor si ar putea duce dobanda de referinta la 5,5%", a subliniat Dan Bucsa.
In schimb, analistul economic crede ca reducerea de 0,25% a dobanzii de politica monetara nu va avea efecte in economia reala.
"Singurul lucru pe care pot sa il deduc este ca banca centrala vede in continuare presiuni inflationiste in perioada urmatoare si de aceea face acesti pasi timizi", a declarat Citu pentru wall-street.ro.
Si Bucsa apreciaza ca "impactul nu va fi mare cat timp lichiditatea interbancara ramane putina si volatila".
Ionut Dumitru ia in calcul si o reducere a rezervelor minime obligatorii la lei, care s-ar plia foarte bine pe noul regulament de creditare, avand in final efectul dorit de BNR de stimulare a creditarii in lei.
Dumitru subliniaza ca "un mix de politici economice cu o politica fiscal-bugetara mai prudenta si o politica monetara mai relaxata poate fi unul mai sanatos pentru economie".
Un alt analist din piata care a preferat sa nu fie citat crede ca decizia BNR va ajuta si Ministerul de Finante sa se imprumute mai ieftin si in al doilea rand va pune putina presiune pe banci sa scada dobanzile, "desi atat timp cat ele nu fac ceva cu lichiditatea va fi destul de greu sa aiba vreun efect".
BNR vede riscuri mai mici pe termen scurt din perspectiva presiunilor inflationiste
Banca centrala isi motiveaza decizia de relaxare a politicii monetare pe fondul imbunatatirii semnificative a perspectivelor pe termen scurt ale inflatiei, care a coborat la 3,45% in septembrie, in linie cu anticiparile cu privire la incheierea ciclului de manifestare in economie a efectelor majorarii TVA si impactul favorabil al productiei agricole.
De asemenea, rata anuala a inflatiei de baza CORE2 ajustat a inregistrat o reducere, chiar daca mai usoara, la nivelul de 2,72% in luna septembrie fata de 2,92% in august.
"Cu toate acestea, balanta riscurilor pe termen mediu continua sa fie asimetrica, acestea fiind asociate evolutiilor mediului extern, aversiunii fata de risc a investitorilor si volatilitatii fluxurilor de capital, precum si conduitei politicii fiscale si ajustarilor preturilor administrate", precizeaza BNR in comunicatul detaliat al deciziei de politica monetara.
Banca centrala mentioneaza ca reducerea ratei inflatiei s-a datorat scaderii in perioada iunie-septembrie a preturilor volatile ale alimentelor si a epuizarii efectului de runda intai al majorarii TVA.
Totodata, BNR preconizeaza pentru lunile urmatoare consolidarea procesului de dezinflatie, "concomitent cu ajustarea in scadere a anticipatiilor inflationiste, in contextul mentinerii conduitei prudente a politicii monetare".
Astfel, banca centrala estimeaza ca inflatia se va mentine in intervalul de variatie din jurul tintei de 3%, pentru 2011 si 2012.
Totusi, dupa cum remarca analistul Florin Citu, istoria nu tine cu BNR, intrucat din 2007 pana in prezent divergentele dintre rata anuala a inflatiei si tinta au fost mari.
"Este interesant ca in timp ce tintele deveneau din ce in ce mai ambitioase in fiecare an, inflatia actuala nu urma targetul", a spus Citu pe blogul personal.
De asemenea, BNR atrage atentia ca deficitul de cerere agregata persista, iar revigorarea creditului acordat sectorului privat ramane modesta, inclusiv ca urmare a atitudinii prociclice a bancilor comerciale, ce reflecta incertitudinile si riscurile pe care le percep bancile in contextul crizei datoriilor din zona euro.
Totusi, o veste buna vine de la productia industriala si exporturi, care au continuat sa aiba o evolutie favorabila, in pofida semnalelor negative din mediul extern.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
