Cum a evoluat economia Romaniei in ultimii 10 ani si ce ne asteapta in urmatorii 10? Am trecut de la extaz (in 2008) la agonie (in 2009), ne-a luat cativa ani sa ne revenim, dar persistam in aceleasi greseli: stimulam economia inutil cand ea creste deja, generand dezechilibre, si taiem in carne vie cand totul se prabuseste, adancind agonia. Cu alte cuvinte, ne ingropam in datorii cand ne merge bine si suntem nevoiti sa luam masuri dure in perioadele dificile. Pentru urmatorii 10 ani, obiectivul ar putea fi adoptarea euro. Poate Romania sa ajunga acolo?

Economia Romaniei a fost cea mai volatila din Europa in istoria recenta, cu cresteri economice foarte ample si caderi la fel de spectaculoase, un indiciu ca politicile fiscal bugetare au fost pro-ciclice (taieri de taxe si majorari de venituri in perioade de crestere, cand economia nu avea nevoie, si masuri inverse in perioade de recesiune), sustine presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru.

Acesta a declarat, in cadrul conferintei “Romania dupa 10 ani. Realizari, esecuri, perspective economice”, organizata de AAFBR, ca de la inceputul anilor 2000 pana in prezent, doar in 2 ani (2000 si 2003) politicile fiscale au fost anti-ciclice. “In rest, politicile au fost prociclice, in 2008 chiar excesiv de prociclice, 2015 a fost mai echilibrat dar, din pacate, in 2016, 2017 si 2018 am intrat in faza prociclica din nou”, a adaugat Dumitru.

Am avut deficite mari, utilizate irational?

El a demolat, din nou, mitul potrivit caruia avem nevoie de deficit bugetar mai mare pentru a avea crestere economica. “Bulgaria a avut surplusuri bugetare si a avut crestere economica la fel ca noi. Polonia a avut deficite similare cu ale noastre, dar noi am avut volatilitate mult mai mare. Noi am avut deficite mari, dar utilizate irational, am obtinut crestere economica inalta, dar cu riscuri foarte mari. Prociclicitatea nu ajuta pe termen lung, pentru ca in faza descendenta costurile sunt mult mai mari decat beneficiile din perioada de crestere”, a explicat presedintele Consiliului Fiscal.

Referitor la datoria publica, mult sub limita de 60% din PIB impusa de reglementarile europene, Dumitru a reamintit faptul ca Romania nu isi permite o datorie la acest nivel, pentru ca are un nivel redus de dezvoltare si un sistem bancar mult prea mic pentru a absorbi o asemenea datorie.

Citeste si:
INS: Rata somajului in Romania a ajuns la 3,9% in septembrie
INS: Rata somajului in...

"Daca ne uitam la cum a evoluat datoria publica in Romania, ea a crescut foarte mult in perioada crizei, cum era absolut inevitabil. Suntem inca in comparatie cu statele europene, semnificativ mai jos decat media europeana, insa trebuie sa precizam un lucru: acest 60% datorie publica, criteriu de la Maastricht, nu trebuie sa fie un reper pentru noi in faza noastra de dezvoltare. La nivelul nostru de dezvoltare economica, 60% din PIB ar fi mult prea mult, in conditiile in care constrangerea cea mai importanta este legata de faptul ca nu ar avea cine sa cumpere, sa finanteze o asemenea datorie publica, intrucat datele arata ca deja sistemul bancar local este supraexpus pe titluri de stat. 22,3% din total active bancare reprezinta expunerea bancilor fata de sectorul guvernamental", a spus Ionut Dumitru.

Potrivit acestuia, pentru Romania, Banca Nationala are o estimare intre 40% si 45% ca fiind un prag peste care probabilitatea de recesiune creste foarte tare. “Suntem, din pacate, destul de aproape de acest prag", a avertizat Ionut Dumitru.

Investitiile, mai mici decat inainte de aderarea la UE

Cum ar trebui sa arate politica fiscal-bugetara in Romania pentru a fi favorabila cretserii economice pe termen lung? Cu un accent mai puternic pe impozite indirecte (TVA, accize) si cu accent mai redus pe impozit pe profit si contributii sociale (insa la noi contributiile sociale au crescut in urma “revolutiei fiscale”)

Pe partea de cheltuieli, ar trebui pus accentul pe investitii, singura categorie care creeaza crestere economica pe termen lung. Dar in Romnaia investitiile publice in 2017 s-au situat la 2,6% din PIB, un nivel atat de redus nemaifiind inregistrat dinainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (cand nu aveam acces la fonduri europene).

Citeste si:
Croitoru-BNR: Cresterea taxelor acum ne-ar infunda in caz de recesiune
Croitoru, BNR: O crestere a...

Mai mult, structura cheltuielilor bugetare s-a deteriorat semnificativ, anvelopa salariala va ajunge la maxim istoric (10,8% din PIB), iar daca se aplica legea salarizarii, va creste si mai mult. Vom ajunge, in aceste conditii, la este media UE, desi la venituri sunt pe ultimul loc (25,8% din PIB venituri fiscale in 2017, minim istoric), din cauza faptului ca evaziunea fiscala este foarte mare.

Sistemul de taxare a veniturilor este inechitabil

In ceea ce priveste sistemul de taxare a veniturilor, Dumitru a spus ca acesta nu este unul echitabil, cota unica s-a transformat intr-un sistem regresiv, avand in vedere ca pentru anumite surse de venit, indiferent de suma incasata, taxarea este foarte redusa.

"Noi nu avem cota unica, avem impozitare regresiva. Daca ne uitam la diverse forme de impozitare si cum sunt definite bazele de impozitare, cotele de taxare si asa mai departe, la noi impozitarea este puternic regresiva, nici macar cota unica", a subliniat Dumitru.

Mai mult, el a vorbit si despre inechitatea din sistemul de pensii, unde nu se respecta principiul contributivitatii, iar pensiile speciale sunt mult mai mari decat cele normale.

Citeste si:
Lobby politic pentru atragerea Volkswagen in Romania
PSD sustine ca face eforturi...

Cum reusim sa schimbam aceste abordari care s-au dovedit a nu functiona pe termen lung? Reluarea demersului pentru adoptarea euro ar putea reprezenta cea mai puternica ancora, pentru ca impune adoptarea unor masuri care genereaza dezvoltare reala pe termen lung.

Cand si in ce conditii am putea adopta euro?

“Obiectivul imediat este mentinerea echilibrelor macroeconomice, inversarea tendintei de deteriorare a indicatorilor cheie precum pozitia bugetara, pozitia externa, dinamica preturilor etc. si coordonarea mai stransa a mixului de politici fiscal-bugetara si monetara, a declarat Florian Libocor, economistul sef al BRD-Groupe Societe Generale si cofondator al AAFBR, mentionand ca vorbeste in nume personal.

Potrivit unui scenariu prezentat de Florian Libocor, adoptarea euro ar fi posibila in urmatorii 10 ani, cu conditia ca Romania sa fi invatat din lectiile trecutului si sa adopte masuri de crestere echilibrata.

"Anul 2019 ar putea sa fie ultimul an din faza de crestere a actualului ciclu economic. Trebuie sa subliniez ca este un posibil scenariu prudent de echilibru. Nu este scenariu perfect. Este criticabil, este amendabil si este foarte posibil sa nu aiba loc. Asadar, 2019 este ultimul an de crestere, urmeaza 2020 si 2021 ani de contractie, cu mentiunea ca trecerea de la faza de boom la faza de contractie nu va fi nici pe departe atat de agresiva precum a fost la ultima trecere, cand am sarit de la +7% la -7%. Deci aici vom discuta de unu - doua puncte procentuale. Iar apoi de abia in anul 2023 - 2024 - 2025 vom intra din plin, ca sa spun asa, intr-o noua faza de crestere economica si de refacere, cata vreme vom acumula si nu vom adopta politici prociclice, iar undeva in anul 2028 avem in vedere ca, precum spuneam, prudent si echilibrat Romania ar putea sa adopte euro", a mentionat Libocor.

In opinia sa, coordonarea si colaborarea autoritatilor implicate pentru realizarea sinergiei politicilor economica va accelera integrarea Romaniei in zona euro, iar alinierea ciclului economic la cel european va confirma integrarea deplina, pentru ca “nimeni nu va lua o decizie de politica economica la Frankfurt gandindu-se la problemele Romaniei”.

In aceste conditii, atingerea unui grad de convergenta de 70% (din media UE a PIB/locuitor), de la 63% in prezent, va permite adoptarea euro in conditii de confort.

“Din punctul meu de vedere, adoptarea monedei euro este, probabil, cea mai buna ancora pentru politicile economice. Este adevarat ca adoptarea monedei euro in Romania se va face preponderent din considerente politice (ca si in cazul Bulgariei), insa oportunitatea deciziei politice nu are cum sa fie separata de notiunea de optim al mediului economic. Daca cele doua nu se suprapun, adoptarea va fi un esec. Am credinta ca in cei 10 ani care vor urma, Romania are capacitatea de a adopta moneda euro. Romania nu a ajuns acolo unde trebuie sa fie, insa are toate ingredientele necesare si capacitatea de a sta la masa celor care decid in Europa”, a punctat Libocor. De ce nu am ajuns acolo?

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
UE a produs anul trecut lumanari in valoare de 1,638 mld. euro