Stefan, nevazator complet, a reusit sa absolve, al doilea in an, cu media 9,23, o facultate de informatica, sa lucreze, mai intai ca instructor, in timpul facultatii, predand Tehnologia Informatiei altor cateva zeci de nevazatori, apoi ca programator la o companie de dimensiuni medii. De-a lungul facultatii, Stefan a trebuit sa depaseasca atat dificultatile de ordin fizic (mutarea intr-un oras nou, orientarea in spatii necunoscute), de ordin social (interactiunea cu colegii si profesorii, convingerea lor de abilitatile proprii), dar mai ales pe cele de ordin tehnic.

Stefan Moisei a pregatit cateva zeci de nevazatori din Targu Mures si Bistrita in acest domeniu in cadrul unui proiect european. Deoarece mai predase, in cadru informal, notiuni asemanatoare pentru colegi si prieteni, nu i-a fost dificil sa se acomodeze. Modulul psihopedagogic urmat la facultate a fost, de asemenea, de mare ajutor.

Dupa absolvirea facultatii, in urma catorva interviuri, Stefan a ales sa se angajeze, ca programator c#, la o firma de programare cu peste 200 de angajati din Targu Mures. De-a lungul celor patru ani de munca, candidatul a lucrat pe diverse tipuri de proiecte (site-uri si aplicatii web, pentru telefoane mobile si computere personale), una dintre ele controland chiar un concurs la televizor. Si-a extins competentele pentru care se angajase in prima faza, ajungand sa lucreze in Java, SQL si chiar frontend, oferind consultanta pentru imbunatatirea accesibilitatii site-urilor si programelor pentru persoanele cu dizabilitati. Consultanta care, pe langa sensul social, are si o valoare comerciala, intrucat legile multor tari vestice impun aceasta accesibilitate.

In cadrul programului de practica implementat de firma, candidatul a participat la predarea notiunilor de baza de programare catre persoane nevazatoare.

Fara nici o legatura cu activitatea sau clientii firmei, Stefan a avut si contracte de liber-profesionist (freelancing) in domeniul programarii.

In afara activitatilor generatoare de venit, a lucrat si nonprofit, in principal in domeniul accesibilitatii. Majoritatea softurilor le-a scris pentru ca avea personal nevoie de ele, oferindu-i acces la informatii pe care, altfel nu le-ar fi putut accesa, sau ar fi facut-o foarte greu. A decis sa le publice liber pe internet, in caz ca si altii le vor gasi utile.

Primul program a fost dezvoltat chiar in anul I de facultate, cu cunostinte dobandite anterior acestuia, fapt care i-a adus si un premiu I la Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti, in ciuda faptului ca era in competitie cu studenti din anul III. Numita VoiSub, aplicatia citeste, folosind o voce artificiala, subtitrarile filmelor, permitand accesul nevazatorilor si dislexicilor la acestea, fara cunoasterea limbii lor originale.

In prezent, Stefan lucreaza la o versiune mobila a aplicatiei, care va permite nevazatorilor sa mearga la cinema si sa auda subtitrarile in casti.

Cum ar modifica legislatia din Romania pentru a sprijini persoanele cu deficiente?

Unul din avantajele faptului ca tara noastra a ramas in urma fata de vest este ca putem copia de-a gata ce functioneaza de la ei, spune tanarul. Cateva masuri care crede ca ar produce un impact pozitiv ar fi:

- subventionarea tehnologiilor asistive (hardware si software) de care persoanele cu dizabilitati au nevoie. EA se poate face pentru toti sau doar pentru cei care reusesc sa se angajeze.

- prioritizarea persoanelor cu dizabilitati pentru anumite tipuri de locuri de munca, ex: maseuri, operatori call center.

- reintroducerea firmelor tip unitate protejata, dar cu limite clare care sa impiedice utilizarea lor abuziva (persoane cu dizabilittati angajate de forma). Am prieteni care si-au pierdut locul de munca din cauza desfiintarii unitatilor protejate.

“Dupa cum se poate vedea, mai toate masurile pe care le-am mentionat au in vedere angajarea persoanelor cu dizabilitati, deoarece cred ca aceasta este foarte importanta pentru integrarea in societate si dobandirea independentei. Daca, pur si simplu, cresc pensiile, nu cred ca ajuta. De fapt, cresterea exagerata a veniturilor n-ajuta pe nimeni, dar asta-i alta discutie”, mai spune el.

Totodata, el ar reintroduce orientarea vocationala, aceasta fiind de importanta capitala.

“Problemele vin, in primul rand, din cel de masa: introducerea orientarii vocationale mi se pare de importanta capitala. Nu sunt psiholog, sa stiu cand, dar ar trebui introdusa la o varsta cat mai frageda si, in functie de rezultate, adaptata programa pentru fiecare elev. Modelul asta in care invatam de toate, dar nimic bine, e complet depasit”.

“Despre invatammantul special n-am o parere clara. Cand eram mai tanar si mai extremist, credeam ca trebuie desfiintat complet si toti elevii integrati in scoli normale. Dupa ce am vazut exemple negative ale acestei practici si am mai discutat cu oameni care mai au idee de psihologie, nu ca mine, mi-am mai schimbat parerea. Poate ca elevii ar trebui integrati doar de la un anumit nivel (liceu) si doar daca sunt pregatiti”, considera el.

Principalele provocari ca nevazator

Primul obstacol de care un nevazator care vrea sa studieze informatica se loveste este matematica. Majoritatea liceelor pentru nevazatori din tara au profil uman, inclusiv cel pe care l-a urmat.

Citeste si:

“A trebuit sa fac meditatii particulare la aceasta materie. In plus, invatarea matematicii este mai dificila pentru nevazatori datorita nonliniaritatii ei, lipsei unui cod braille standard pentru matematica, lipsei manualelor...
Celelalte provocari sunt comune tuturor nevazatorilor care incearca sa iasa din tipar si sa studieze in sistemul de invatamant de masa:

  • dificultati la admitere la facultate, eu am ajuns la o universitate mai mica, in Targu Mures, pentru ca alte universitati mai mari nu m-au acceptat;
  • depasirea retinerilor profesorilor si colegilor ;
  • identificarea unei modalitati de a lua notite la unele cursuri mai complexe, la mine, cele cu continut matematic. A trebuit sa adaptez un software englezesc sa pot citi unele cursuri in format electronic;
  • acomodarea cu noi spatii si trasee (oras nou, universitate)...

Desi poate suna coplesitor, el a ales sa priveasca pozitiv aceste provocari si sa se bucure de depasirea lor.

“De exemplu, m-am distrat foarte bine cand un profesor universitar s-a infuriat pe mine, crezand ca-l sfidez neprivind la tabla. A fost extrem de jenat cand a descoperit adevaratul motiv din care nu o faceam”, povesteste el, zambind.

Dupa ce a ajuns programator, provocarile au fost, in mare, similare cu cele ale colegilor sai obisnuiti: lumea stie doar ca IT-istii sunte foarte bine platiti, nu si ca tehnologiile se schimba mereu si munca e un continuu proces de invatare.

“De multe ori, mi se pare ca se schimba degeaba: noile componente soft fac acelasi lucru, doar ca se folosesc altfel, in caz ca te-ai plictisit si vrei altceva. Daca nu te-ai plictisit, ghinion, cum ar spune un clasic in viata, tot trebuie sa le inveti”, rade tanarul.

“Ca om, la fel ca multi altii asemeni mie, intampin un mic deficit de socializare. Nu ma plang, am reusit sa cunosc destul de multi oameni din diverse medii, dar parca s-ar putea si mai bine”, mai spune Stefan Moisei.

Ce il motiveaza sa (mai) ramana in Romania?

Stefan spune ca este o intrebare complicata.

“Dupa cum am mai spus, categoria mea e una privilegiata din punct de vedere financiar, salariile incep sa concureze chiar cu cele din strainatate. Alta parte pozitiva e legata, predictibil, de familie si prieteni care sunt, in majoritate, aici. Raman de depasit problemele politico-administrative ale statului, „las-o, ba, ca merge si asa”, coruptia... Cred ca mi-am format o bula in care evit, in cea mai mare parte, aceste probleme. Am mai avut rabufniri, cauzate fie de anomalii nationale (Colectiv, OUG 13), fie de unele locale (asteptat noua ore la rand la urgente).

Probabil ca o sa plec daca problemele vor reusi sa sparga bula-n care m-am ascuns, foarte posibil la cum merg lucrurile in ultimul timp, sau daca apare o oportunitate deosebita. Nu in ultimul rand, trebuie sa-mi depasesc deja legendara comoditate”, zambeste Stefan Moisei.

Pe langa activitatea ca programator, Stefan doreste sa ajute si alti nevazatori.

“Asa zisul meu voluntariat pentru nevazatori a fost, in mare parte, doar un efect colateral al dezvoltarii mele. Concret, cand aveam nevoie de un anumit soft ca sa pot citi ceva ce, fara el, imi era imposibil, il scriam si, daca tot era scris, il si puneam pe net”.

Interesat si de programarea embedded, Stefan a contribuit la codul Aftersight (www.after-sight.com), un dispozitiv mobil de asistenta vizuala pentru nevazatori care permite transformarea imaginilor in sunet, semnalizarea obstacolelor prin vibratii si identificarea vocala a obiectelor fotografiate de camera. Pentru a putea dezvolta in continuare dispozitivul, Stefan a primit gratuit un prototip experimental din Canada, de la sponsorul principal al proiectului.

Alt program pentru care Stefan a scris scripturi a fost un dictionar realizat de compania Sign, continand sapte perechi de limbi, util atat candidatului, cat si unor foste colege de liceu care studiau la litere.

Ultima categorie de softuri abordata sunt scripturile pentru cititoarele de ecran. Pentru a folosi un calculator, nevazatorii folosesc un soft numit cititor de ecran (screen reader) care reda cu voce artificiala fiecare rand de text de pe ecran si fiecare tasta apasata. Unele aplicatii nu functioneaza in mod implicit cu cititorul de ecran, facand imposibila utilizarea lor de catre cei fara vedere. O potentiala solutie sunt scripturile - mici programele care indica screen reader-ului cum sa interactioneze cu aplicatia astfel incat ea sa devina accesibila. Candidatul a realizat scripturi pentru aplicatia Yahoo Messenger 11, ea devenind foarte greu de utilizat la aparitia ultimei versiuni, intrucat nu se mai puteau citi mesajele cu scurtaturi de taste. Scripturile au rezolvat problema, au fost scrise pentru doua cititoare de ecran, Jaws si Nvda.

In viitorul apropiat, in weekend-ul 18-19 noiembrie va tine un workshop in care va explica modul in care nevazatorii folosesc smartphone-urile cu touchscreen atat pentru cei ce vad cat si pentru cei care nu.

“Pe termen lung, ma atrage transmiterea informatiei vizuale prin alte simturi (auditiv, tactil). Aici am probleme cu lipsa oamenilor care sa ma ajute cu hardware-ul, plus mai sus mentionata comoditate”.

Sursa foto: TVR3