Care este legătura dintre încălzirea locuințelor și centrele de date? Centrele de date consumă din ce în ce mai multă energie – ar putea ajunge până în 2030 la 4% din consumul global, față de 1% în 2018 – dar în același timp sunt extrem de ineficiente energetic.

Care este legătura dintre încălzirea locuințelor și centrele de date? Centrele de date consumă din ce în ce mai multă energie – ar putea ajunge până în 2030 la 4% din consumul global, față de 1% în 2018 – dar în același timp sunt extrem de ineficiente energetic.

Mai simplu, serverele se încălzesc extrem de tare, iar acea căldură este efectiv irosită. De exemplu, din acest motiv centrul de date al Meta din Europa este la Luleå, în nordul Suediei, unde este foarte frig.

Răcirea cu lichid, noua tehnologie care schimbă regulile

Schimbarea de care ar putea beneficia însă și consumatorii, casnici sau chiar non-casnici, vine de la soluțiile de răcire folosite de centrele de date. Cât timp răcirea s-a făcut prin soluții bazate pe aer, ea nu avea să producă căldură pentru alți consumatori. Însă noul trend este răcirea cu lichid a serverelor, în contextul în care tehnologiile bazate pe aer nu mai fac față temperaturii procesoarelor de ultimă generație.

Or o astfel de tehnologie, spun specialiștii Vertiv, companie care se află în avangarda inovație în domeniu, ar permite refolosirea energiei degajate de centrele de date. În plus, cum se estimează că va crește reglementarea în domeniu, mai ales în ce privește eficiența energetică și sustenabilitatea, centrele de date ar putea fi stimulate să se orienteze și în acestă direcție.

Un hyperscale ar putea încălzi un oraș ca Drobeta

Mai concret, o instalație medie de tip hyperscale (simplu spus, un centru de date cu mii de servere) consumă anual 20-50MW anual. Este echivalentul energiei necesare pentru aproximativ 35.000 de locuințe, adică un oraș ca Drobeta Turnu Severin.

Și, cum eficiența energetică a unui centru de date este acum de 0,01% (un progres uriaș totuși față de 0.00000001%, cât era în anii ’70), practic toată această energie se poate folosi pentru o rețea de termoficare.

Înainte de introducerea răcirii cu lichid, era necesară și folosirea pompelor de căldură pentru acest proces, explică profesorul Jon Summers, Scientific Lead in Data Centers la RISE (grupul institutelor de cercetare ale Suediei). Noua tehnologie ar elimina însă pompele de căldură, crescând eficiența și sustenabilitatea centrelor de date.

Câtă energie consumă centrele de date de la noi

Ca ordin de mărime: în 2018, centrele de date din România reprezentau 2,1% din consumul național de energie. Între timp, a fost inaugurat și primul hyperscale, în județul Dolj, iar procentul a crescut.

Deși poate sună SF, o soluție de acest gen există deja în Franța, în zona urbană Paris-Saclay. Rețeaua de încălzire de aici integrează unul dintre cele mai mari centre de date din Europa, cu o putere de 30MW, dar care poate ajunge la 100MW. La această rețea sunt racordate, în momentul de față, spații comerciale, industriale și rezidențiale de 650.000 de metri pătrați. Ea folosește însă pompe de căldură, care ar putea deveni inutile odată cu trecerea la noile tehnologii de răcire cu lichid. Mai simplu spus, centrul de date ar genera direct agentul termic, apa caldă, care se încălzește răcind serverele.

Avantajul României

Un mare obstacol pentru adoptarea unor astfel de soluții, spun experții consultați de wall-street.ro, este lipsa legislației, dar și o barieră mentală. Paradoxal, însă, din acest punct de vedere România ar fi avantajată.

Motivul este acela că noi există deja un astfel de model – agent termic produs de fabrici în procesele industriale și distribuit apoi consumatorilor casnici. O astfel de situație avem la Bârlad, unde SC Rulmenți SA livrează și agent termic. Ca urmare, nu ar fi deloc greu de crezut că în viitor vom vedea servere de ultimă generație contribuind la încălzire, mai ales odată ce crește puterea centrelor de date: astfel, hyperscale-ul Cluster Power din Dolj ar putea ajunge la 200MW.

Sursa foto: wall-street.ro

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea IT & C »



Setari Cookie-uri