Rețelele sociale au fost invadate, în ultimele zile, de informații privind pregătiri pentru o invazie românească în Moldova – ilustrate cu o imagine de anul trecut, din Alba Iulia. Cei cu memorie mai bună își amintesc însă de această manipulare a Kremlinului, care mai are puțin și împlinește un deceniu de viață.

Concret, informația care s-a propagat pe Twitter, apoi și pe YouTube se referă la o presupusă mobilizare militară românească la granița cu Moldova. Ar fi vorba de sisteme HIMARS, dar și de blindate și sisteme anti-aeriene – iar informația este ilustrată și cu o filmare.

Alba Iulia, la doi pași de granița cu Moldova?

Imaginile sunt absolut reale, de altfel, doar că oricine a fost în Alba Iulia recunoaște benzinăria de la ieșirea spre Micești. Ministerul Apărării Naționale a precizat, ulterior, că imaginile sunt de la repetițiile din 2022 pentru ceremoniile de 1 Decembrie.

Care ar fi miza unei asemenea informații? Să justifice o intervenție a Kremlinului în Moldova, fie ea directă sau indirectă. Un asemenea scenariu a fost menționat atât de Volodimir Zelenski, cât și de Maia Sandu. Planul rusesc ar viza înlocuirea actualei puteri de la Chișinău cu forțe pro-rusești, în urma unei lovituri de stat – iar o presupusă intervenție militară românească, care ar încălca neutralitatea țării, ar putea fi un pretext pentru aceasta.

”A doua Mare Unire”, expresia lui Ponta care a înfuriat Kremlinul

Însă manipularea nu doar că nu e nouă, ci are aproape un deceniu. Ea a fost concepută acum ani de zile, mai precis în perioada când în fruntea Guvernului României era Victor Ponta.

În 2014, fostul premier și lider PSD a menționat într-un discurs ”o a doua Mare Unire”. Kremlinul a reacționat imediat oficial (calificând discursul drept ”iresponsabil” și ”oficial”) - dar și neoficial. Postul TV al armatei, Zvezda, a citat un analist transnistrean care declara că “atacarea nerecunoscutei republici transnistrene este serios discutată în România” și că ”Premierul Ponta e de-a dreptul nerăbdător sa găsească o provocare care să-i permită să trimită trupe în Moldova”.

Simultan, vicepreședintele Dumei de Stat, Serghei Jelezniak, avertiza că ar putea urma un atac asupra forțelor rusești de menținere a păcii din Transnistria.

Cum nu am invadat Moldova în 2015 și în 2016

Evident, nu a avut loc niciun atac. În 2015, însă, oficiosul guvernamental “Rosiiskaia Gazeta” a publicat un un editorial în care se afirma că Ucraina, România si Moldova ar pune la cale o ”blocadă a Transnistriei” care să ducă la reintegrarea acesteia în țara vecină. Planul ar fi fost pus la cale de președinții de la București și Kiev, iar obiectivul final ar fi fost ca forțele NATO să ajungă pe Nistru. Rusia nu ar putea să nu reacționeze, iar ca urmare, NATO va trimite trupe în Ucraina, conchidea autorul articolului.

Apoi, în 2016, “Pervîi Canal”, cel mai important post public de televiziune din Rusia, a anunțat că România ar avea un acord cu Moldova ce i-ar permite să intervină militar. La momentul respectiv, în țara vecină aveau loc constant proteste, agravate de descoperirea ”Jafului secolului” și de candidatura ca premier a oligarhului Vlad Plahotniuc - care ar putea fi implicat în actualele planuri de lovitură de stat la Chișinău.

În baza acestui tratat, ”în cazul unor mișcări populare, România va trimite armata și va instala o administrație românească iar acesta va fi sfârșitul independenței Moldovei pentru totdeauna”, afirma postul TV. Un astfel de tratat nu există și nici nu a existat vreodată - ceea ce nu a împiedicat presa din Transnistria să preia atunci informația.

Spionul rus Girkin a ”reșapat” teza invaziei românești peste Prut și Nistru

În aprilie anul trecut, scenariul intervenției românești a fost reluat. Serghei Markov, fost consilier personal al lui Vladimir Putin, vorbea atunci de o provocare militară, urmată de un atac al României, NATO și Ucrainei, prin care țara noastră ar viza anexarea Moldovei și declanșarea unei represiuni împotriva susținătorilor Rusiei.

Dar ideea ”reșapării” teoriei invaziei românești în Moldova pare să-i fi aparținut lui Igor Strelkov/Girkin. Fostul spion rus a luptat în Transnistria de partea separatiștilor, a devenit șeful milițiilor din Crimeea și apoi din Donețk, iar procurorii olandezi îl acuză de implicare în doborârea avionului Malaysia Airlines. Strelkov acuza în 2022 România, pe baza unor ”surse proprii”, că s-ar pregăti de război în secret și ar plănui o ”curățare a Transnistriei” cu ajutorul forțelor ucrainene.

La momentul respectiv, Moldova tocmai interzisese simbolurile propagandei rusești privind invadarea Ucrainei și trimisese la Bruxelles primul chestionar de aderare la UE. Deși era vorba doar de informații false aruncate pe rețelele sociale, Kremlinul a reacționat rapid precizând că urmărește ”cu mare atenție” evoluția situației din Transnistria, dat fiind că informațiile venite de acolo sunt ”un motiv de îngrijorare”.

Chiar și Lukașenko vorbește de unirea cu Moldova

Recent, agenția oficială rusească RIA a citat un ”expert de la Tiraspol” care susține că ”la București nu e un secret planul de anexare a Moldovei și Transnistriei”, care ar fi pe agenda elitelor românești de un secol și jumătate. În spatele său s-ar ascunde, de fapt, americanii și britanicii, care vor să slăbească astfel Rusia.

Și dictatorul belarus Lukașenko a menționat în ultimele zile scenariul unirii Moldovei cu România, dar ca pretext pentru ca țara să nu intre în război împotriva Kievului. ”Occidentul”, susține liderul de la Minsk, ar fi în spatele acestui plan prin care s-ar profita de războiul din Ucraina.

Altfel spus, astfel de zvonuri, provocări și falsuri care nouă ni se par ridicole pot fi folosite fără nicio problemă la Moscova pentru a justifica acțiuni politice și militare, mai ales când ele sunt evocate chiar și de șefi de stat ca Lunkașenko. Cu atât mai mult, asemenea manipulări pot oferi pretexte pentru forțele pro-ruse din țara vecină.

Sursa foto: DVIDS

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri