Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia a pierdut în războiul din Ucraina peste 300.000 de soldaţi, sute de avioane şi mii de tancuri, dar a acumulat un stoc de rachete cu care ar putea ataca din nou iarna aceasta infrastructura energetică ucraineană, relatează agenţia EFE, preluat de Agerpres.
Aceste pierderi "subliniază eroarea strategică a (preşedintelui rus Vladimir) Putin de a invada Ucraina", a spus Stoltenberg, citat de agenţia EFE, la o conferinţă de presă la Bruxelles la încheierea unei reuniuni a miniştrilor de externe din ţările NATO, unde s-a desfăşurat şi primul Consiliu NATO-Ucraina la nivel ministerial.
Stoltenberg a susţinut că Ucraina a "avansat" pe front şi că Rusia "a dat înapoi" şi acum este "mai slabă politic, militar şi economic (...), pierde în exterior", mai ales în Caucaz şi Asia Centrală, în timp ce este "tot mai dependentă de China".
"An după an, Moscova îşi amanetează viitorul către Beijing. Pe plan militar, Rusia a pierdut o parte substanţială a forţelor convenţionale: sute de avioane, mii de tancuri şi a avut peste 300.000 de victime", a continuat Stoltenberg, fără a preciza dacă se referă la soldaţi ruşi morţi sau morţi şi răniţi.
Citeste si:
Cele două tabere nu publică date despre pierderilor lor în război, în schimb le exagerează pe cele ale inamicului, cu rapoarte zilnice în care fiecare menţionează pierderi ale celeilalte tabere care uneori depăşesc o mie de soldaţi ucişi. Kievul a susţinut săptămâna trecută că 321.800 de soldaţi ruşi au murit în război, fără a menţiona pierderile din propria tabără, considerate secret de stat în Ucraina până la sfârşitul războiului. Într-o postare pe Telegram, fostul consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Oleksii Arestovici, a susţinut săptămâna aceasta că aproximativ 200.000 de soldaţi ucraineni au murit în acest război.
"Obiectivele Rusiei în Ucraina nu s-au schimbat. Rusia a acumulat un mare arsenal de rachete înaintea iernii şi vedem noi încercări de a ataca reţeaua electrică şi infrastructura energetică a Ucrainei", a continuat secretarul general al NATO. El a insistat că Ucraina "continuă să provoace mari pierderi Rusiei" şi că "este mai aproape de NATO ca oricând".
Citeste si:
De partea sa, secretarul american de stat Antony Blinken a negat că ar exista vreo "oboseală" în rândul aliaţilor cu privire la susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia. "Trebuie să continuăm şi vom continua să susţinem Ucraina", a indicat şeful diplomaţiei americane, potrivit Reuters, vorbind de asemenea la finalul reuniunii ministeriale a NATO.
Blinken a asigurat că în cele din urmă va fi găsită o soluţie la Washington, unde un ajutor pentru Ucraina este blocat în Congresul american din cauza reticenţelor unor aleşi republicani, în timp ce şi statele europene ezită în suplimentarea acestui ajutor. Secretarul american de stat s-a declarat încrezător că "în săptămânile următoare" va fi deblocat ajutorul pentru Ucraina în Congresul american, căruia preşedintele Joe Biden i-a cerut să aprobe pentru Kiev o finanţare suplimentară de 61,4 miliarde de dolari. SUA au oferit până în prezent Ucrainei de când a început războiul un ajutor 77 de miliarde de dolari, faţă de cele 110 miliarde de dolari oferite de ţările europene.
Citeste si:
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a cerut din nou Occidentului cu ocazia reuniunii NATO să sporească producţia de arme şi muniţii, după ce au fost livrate numai aproximativ 300.000 din cele circa un milion de obuze de calibrul 155 mm promise Ucrainei de către UE.
Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a afirmat într-un articol şi un interviu publicate la începutul lunii de The Economist că războiul cu Rusia a ajuns în stadiul unui "război de tranşee", un conflict de uzură în care ambele tabere consumă mari resurse fără ca vreuna să poată obţine înaintări majore, după ce contraofensiva lansată de armata ucraineană în iunie nu a dat rezultatele aşteptate, eliberând doar o mână de sate în partea de sud-est cu preţul unor mari pierderi de oameni şi echipamente, în timp ce trupele ruse au lansat la rândul lor acţiuni ofensive mai către nord. Prin urmare, a concluzionat Zalujnîi în analiza sa, Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor ruseşti şi de noi efective de soldaţi pentru a putea să avanseze.
Citeste si:
Cu toate acestea, ministrul ucrainean de externe a insistat miercuri la Bruxelles că ţara sa este hotărâtă să lupte mai departe. "Trebuie să continuăm să luptăm, Ucraina nu va ceda", a spus Kuleba în faţa presei, potrivit France Presse, subliniind că "obiectivul strategic" al Ucrainei de a reveni la frontierele sale din anul 1991 "rămâne neschimbat".
"Nu am niciun motiv să cred că Occidentul nu mai are voinţă politică" să ajute Ucraina, a răspuns şeful diplomaţiei ucrainene când a fost întrebat despre blocajul din Congresul SUA. De asemenea, el a exclus ideea ca Ucraina să cedeze Rusiei teritoriile ocupate pentru a obţine astfel aderarea la NATO şi garanţii de securitate.
La negocierile de pace desfăşurate în martie anul trecut la Istanbul, Rusia a oferit Ucrainei încetarea invaziei în schimbul renunţării de către Kiev la orice ambiţii de aderare la NATO, a dezvăluit săptămâna aceasta David Arahamia, membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri, în prezent lider al grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului, formaţiunea politică a preşedintelui Volodimir Zelenski.
Citeste si:
Ruşii "erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial", a precizat Arahamia într-un interviu acordat presei ucrainene şi preluat de Newsweek.
Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, preşedintele Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca din nou.
Ulterior, mai spune David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme Boris Johnson a venit într-o vizită surpriză la Kiev şi a încurajat Ucraina "să nu semneze nimic" cu Rusia şi "pur şi simplu să lupte".
Acele negocieri de la Istanbul de la sfârşitul lunii martie 2022 au fost ultimele între Ucraina şi Rusia, aceasta din urmă acuzând apoi Kievul că s-a retras de la tratative pentru că aşa i-a cerut Washingtonul.
Citeste si:
Sursa foto: shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
