Sunt multe regine și împărătese în istoria lumii, unele dintre ele reușind să se remarce prin gândirea și prin faptele lor. Cele cinci alese pentru acest top și-au lăsat o amprentă adâncă în istoria omenirii, una care se va vedea și peste alte câteva milenii de acum încolo.

Importanța curajului lor și a faptelor pe care le-au îndrăznit le pun la loc de cinste și ar trebui urmate ca exemple de orice femeie din lumea asta, deoarece acestea au reușit să se încununeze cu succes în vremuri mult mai defavorabile femeilor decât ceea ce se întâmplă în prezent.

De menționat că lista este formată din femei care și-au dovedit inteligența, înțelepciunea, curajul și tenacitatea cu care și-au condus destinele și popoarele pe care le-au îndrumat.

În luna martie, la wall-street.ro sărbătorim lidershipul feminim și ne-am propus să vă aducem în fiecare zi a acestei luni exemple de femei puternice, modele de determinare și curaj pentru toți cei din jurul lor, inclusiv bărbați; femei care ies în evidență prin succesul și prin implicarea lor, și care pot inspira și alte reprezentante ale sexului frumos nu doar să viseze, ci să și acționeze către a-și îndeplini visurile.

5. Margaret Thatcher – Doamna de Fier care a pus Uniunea Sovietică pe jar

Shutter

(Sursa foto: Shutterstock)

Istoria Marii Britanii este plină de femei care au condus această națiune, având, probabil, cel mai mare număr de femei în poziții de conducere dintre toate națiile care au apărut și dispărut din istorie.

Ne-am fi putut opri la Elisabeta a II-a Marii Britanii care a devenit cel mai longeviv monarh din istoria lumii, ori la regina Victoria cea care a domnit în „imperiul în care nu apunea niciodată soarele”, deoarece imperiul colonial al britanicilor avea teritorii pe aproape toate meridianele planetei.

Dar am ales să ne oprim la Margaret Thatcher, pentru impactul pe care l-a avut în trezirea Regatului Unit și pentru impresia puternică pe care a lăsat-o celor din Uniunea Sovietică într-un moment în care blocul comunist era probabil la apogeu.

De altfel, supranumele de „Doamna de Fier” a fost dat de sovietici, impresionați de discursul ei din 19 ianuarie 1976, în care și-a îndreptat „tunurile” către Uniunea Sovietică. Un discurs prin care a atras atenția asupra letargiei în care intrase Marea Britanie, care își relaxase politicile de investiții militare.

Thatcher a cerut publicului britanic să se trezească și să ia o decizie care ar putea avea ca efect „supraviețuirea sau moartea societății noastre”.

Discursul ei a fost preluat în presa sovietică, primind supranumele Doamna de Fier în publicația „Krasnaya Zvezda” (Steaua Roșie), titulatură preluată adesea de agenția de stat Tass, dar îmbrățișată și de britanici, ca fiind o recunoaștere a influenței și a puterii de care dădea dovadă Margaret Thatcher.

Trei ani mai târziu, în primăvara lui 1979, avea să devină premier și să conducă destinele regatului timp de mai bine de 10 ani. La vârsta de 65 de ani i-a predat ștafeta lui John Major, dar niciun premier care i-a urmat nu s-a mai ridicat la înălțimea lui Margaret Thatcher, probabil al doilea cel mai cunoscut prim-ministru britanic după Winston Churchill.

4. Zenobia – Regina care i-a bătut pe perși și care a cucerit Egiptul de sub nasul Imperiului Roman

Herbert Schmalz-Zenobia

(sursa foto: Wikimedia Commons)

Sunt puține femei în istorie care să fi pus mai multe probleme Imperiului Roman decât Zenobia, cea care a condus Imperiul de la Palmira, în secolul al III-lea. Și asta pe parcursul a doar câțiva ani.

Soție a lui Septimius Odenatus, regele Palmirei (oraș istoric de pe teritoriul Siriei), a fost nevoită să urce pe tronul Palmirei după ce soțul ei și fiul acestuia din prima căsătorie, Hairan, au fost asasinați. Fiul ei cu Odenatus, Lucius Aurelius, avea doar 1 an, așa că a preluat conducerea regatului în numele fiului moștenitor.

Cum a venit la putere, Zenobia a ales să continue politicile soțului ei, dar accelerând procesul de dezvoltare a Palmirei ca un centru cultural și educațional. S-a înconjurat de intelectuali, a crescut investițiile în educație și a transformat Palmira în prima alegere pentru sirieni, care până atunci preferau să meargă la Atena pentru a se educa în cele mai importante domenii.

Pe lângă abilitățile remarcabile în a-și administra teritoriile, Zenobia a avut și un fin simț în ceea ce privea politicile externe. Mai întâi a știut să joace cartea aliatului Imperiului Roman, recucerind teritorii și rute comerciale importante pentru Roma de la perși.

Profitând, însă, de problemele cu care Imperiul Roman se confrunta în secolul al III-lea, Zenobia își consolida în paralel și propria putere în regiune. A continuat campaniile militare de cucerire din Asia Mică, Peninsula Arabă și nordul Africii, mai exact în Egipt.

După ce i-a învins pe perși în est, în partea de vest a regatului Palmirei, Zenobia pusese ochii și pe Egipt. Fără să intrăm prea mult în detaliile istorice, prima tentativă de cucerire a Egiptului a eșuat, armata romană respingând eforturile sirienilor de a cuceri teritoriile egiptene. A două încercare a fost, însă, cu succes. Zenobia lua Egiptul de sub autoritatea romană și era declarată regină a Egiptului.

Cu un teritoriu destul de vast și cu o poziție de putere destul de mare în regiune, Palmira a fost declarat imperiu. Zenobia a luat decizia de a-și rupe propriul imperiu de Roma, devenind împărăteasă.

O dată cu venirea lui Aurelian pe tronul Romei lucrurile s-au schimbat. Deși pentru o perioadă acțiunile ei nu au fost luate în considerare, o dată cu urcarea pe tronul Romei a împăratului Aurelian a început să se schimbe și norocul Zenobiei.

Ar fi vrut să joace cartea loialității față de Roma, dar știa că nu va funcționa o asemenea cacealma. A încercat să-i facă față lui Aurelian, dar Zenobia avea să fie învinsă de romani.

Dar probabil că doar cel mai bun împărat din istoria Romei putea să facă asta. Aurelian a fost cel mai prolific împărat roman, înregistrând cele mai multe victorii militare din istoria Romei, recucerind toate teritoriile pierdute anterior.

Deși a fost învinsă și capturată de Aurelian, Zenobia a rămas în istorie ca un conducător iscusit, o fondatoare a unui imperiu, un lider apreciat pentru modul în care a transformat Palmira într-o putere regională, chiar dacă nu a rezistat foarte mult în istorie.

3. Teodora I – cea care a schimbat soarta imperiului Bizantin prin curajul ei

Theodora mosaic - Basilica San Vitale (Ravenna)

(sursa foto: Wikimedia Commons)

Teodora a fost împărăteasa Bizanțului, după căsătoria cu Iustinian I, cel care a urcat pe tron în 527. Iustinian I a fost fermecat de frumusețea, dar mai ales de inteligența Teodorei, cu care s-a căsătorit în 525. Iustinian I a avut o domnie apreciată, dar istoricii tind să se pună de acord asupra ideii că adevăratul lider în acea vreme a fost Teodora.

Mult mai versată decât el în ale diplomației, numele ei a apărut în mai toate documentele legislative importante din domnia lui, dovada că era mai mult decât implicată în actul legislativ. Chiar mai mult decât soțul ei. Și asta în condițiile în care nu a fost numită niciodată coregent. Și mai impresionant este că nu provenea dintr-o familie nobilă.

Iustinian chiar a trebuit să schimbe legile imperiale ca să se poată căsătorii cu femeia care avea să fie adevăratul izvor de înțelepciune în timpul domniei sale.

Și vorbim de Imperiul Bizantin în secolul al VI-lea, așa că vă dați seama că biserica avea o influență foarte mare, iar rolul femeii în societate devenise deja destul de limitat în treburile oficiale. Totuși, Teodora era cea care asigura corespondența și cu liderii națiunilor vecine, o responsabilitate care ar fi picat pe umerii soțului ei.

În timpul Răscoalei Nika din 532, Teodora a fost cea care i-a dat curajul lui Iustinian să nu fugă din Constantinopol, într-un moment în care opozanții îi pregăteau un înlocuitor. După ce a stat și a ascultat liniștită într-un colț dezbaterile consilierilor lui Iustinian, Teodora s-a ridicat în picioare și a rostit cuvintele care i-au dat curaj și soțului ei.

Poate că nu este rolul unei femei să ofere un exemplu de curaj bărbaților aici și acum, dar cred că fuga, inclusiv cu scopul de a ne asigura siguranța, nu este ceea ce ne dorim. Orice om născut să vadă lumina zilei trebuie să moară. Cu toate astea, nu aș putea accepta ca acela care este împărat să trăiască în exil.

Bărbații din cameră s-au uitat la ea cu uimire, dar au început să discute despre planuri militare, uitând de planurile de fugă, deși aveau deja asigurată o cale liberă din imperiu. Au reușit să-i strângă pe rebelii beligeranți într-un hipodrom unde i-au lichidat pe toți, circa 30.000 de persoane, care participau la încoronarea lui Hypatius, iar Iustinian și-a putut continua domnia. Acesta din urmă a poruncit executarea lui Hypatius, iar toți senatorii au fost exilați.

Așadar, Teodora a schimbat soarta soțului ei și a imperiului, având curajul să vorbească într-o societate puternic patriarhală și în care vocea femeilor era deja mult mai diminuată decât cu câteva secole în urmă.

2. Elisabeta I, regina care a domnit fără sprijinul niciunui bărbat

Elizabeth I (Armada Portrait)

(sursa foto: Wikimedia Commons)

Dacă în mai toate topurile pe care le poți găsi pe internet găsești femei care au fost soțiile sau consoartele unor bărbați influenți în vremea lor, nu același lucru se poate spune despre Elisabeta I.

Statutul ei de femeie necăsătorită a condus adesea la comparații dintre Elisabeta și zeița romană Diana, Fecioara Maria și chiar fecioarele vestale.

Elisabeta I a rămas în istorie mai mult pentru succesele sale decât pentru eșecurile sale și ca monarh care și-a iubit poporul și care a apreciat-o la rândul său.

Elisabeta a făcut tot posibilul să cultive un public mai larg. În primii ani ai domniei ei, în vizitele anuale către casele aristocratice, nu ezita să-și vadă supușii cei mai simpli, oprindu-se la margine de drum.

În poezie, ea a fost celebrată ca o întruchipare engleză a puterii feminine asociată cu eroine mitice precum Judith, Esther, Diana, Astraea, Gloriana și Minerva. În scrierile ei personale, ea a dat dovadă de spirit și inteligență.

Pe tot parcursul domniei ei s-a dovedit a fi un politician capabil și a domnit aproape jumătate de secol. Ea și-a menținut constant controlul asupra guvernului, rămânând cordială cu parlamentul și miniștrii, dar nu le-a permis niciodată să o controleze.

Sunt doar câteva dintre minusurile pe care reginele Victoria și Elisabeta a II-a le-au avut și care le pun mai prejos de predecesoarea lor. După domnia Elisabetei I puterea regală în Albion a devenit mai degrabă una onorifică, lipsită de puterea pe care o avea, destinele regatului fiind decise în cea mai mare parte de politicieni.

Victoria, chiar dacă a avut un regat puternic la îndemână, a încercat, dar nu a reușit să readucă adevărata putere în familia regală, ceea ce nu s-a mai întâmplat în nicio altă domnie care a urmat.

Elisabeta I era însă un adevărat lider. De aceea va rămâne mereu în istorie recunoscută și pentru vorbele adresate chiar soldaților în tabăra militară Tilbury în timpul confruntărilor cu Armada Spaniolă.

Poate că am trupul fragil al unei femei vulnerabile, dar am o inimă și un stomac de rege, al unui rege al Angliei mai presus de toate, așa că o să consider demn de dispreț orice gând al Parmei sau Spaniei, ori al oricărui prinț din Europa să creadă că pot invada teritoriile mele.

Inutil de spus că vorbele reginei le-a dat curajul soldaților să învingă Armada, iar Elisabeta să se încununeze cu succes.

1. Cleopatra - probabil cea mai cunoscută regină din istoria omenirii

(sursa foto: Shutterstock)

Poate că este prea banal ca pe prima poziție să fie tocmai Cleopatra, pe care o știe aproape oricine are un minimum de cunoștințe istorice, fiind una dintre cele mai cunoscute femei din istorie, dar și-a câștigat această postură.

Provenind dintr-o dinastie importantă care a condus Egiptul, Cleopatra a avut norocul de a primi o educație la care alții probabil nici nu ar fi visat, dar mai importante au fost abilitățile ei de a absorbi orice informație mai rapid decât este înghițită apa de nisipul încins al deșertului în mijlocul verii.

A fost educată în celebra Bibliotecă din Alexandriei, una dintre cele 7 minuni ale lumii antice, unde a învățat medicină, filosofie, retorică și arta oratoriei. Cleopatra avea un talent ieșit din comun în ceea ce privea capacitatea de a învăța limbi străine. Sursele istorice spun că putea vorbi, pe lângă natala greacă, și latina, limba aramaică, arabă, etiopiană, siriană, partă dar și altele. Putea citi texte în greacă, egipteană și latină. Probabil și altele.

Desigur, îi poate fi dezbătut modul în care și-a atras de partea ei susținerea unor bărbați importanți, dar trebuie să ne gândim la ce fel de vremuri ne raportăm și ce practici existau la acea vreme. Legarea unor relații cu persoane influente din anumite familii era o metodă de a-ți consolida influența și puterea folosită atât de bărbați, cât și de femei.

Și nu. Nu era atât de frumoasă pe cât spun legendele. Consensul general stabilit pe baza datelor istorice obiective și nu pe povești romanțate arată că șarmul ei a fost un rezultat al inteligenței, înțelepciunii și abilităților pe care Cleopatra le-a avut. Șarmul ei interior s-a transformat într-unul vizibil și la suprafață, astfel încât frumusețea ei interioară s-a confundat cu aspectul ei fizic.

Cu alte cuvinte, chiar și pentru vremurile în care a trăit, Cleopatra nu era considerată o frumusețe rară, deși a fost poate prima femeie din istorie care și-a câștigat titlul de „femme fatale”.

Cleopatra a rămas în istorie ca ultimul faraon al Egiptului, dar și cea care a asistat la urcarea pe tron a primului împărat roman, adică a lui Octavianus Augustus (Gaius Octavius).

I-a avut la mâna ei pe doi dintre cei mai influenți romani ai vremii pe Iulius Cezar și pe Marcus Antonius, acesta din urmă luându-și viața cu propriile mâini, crezând că iubita lui Cleopatra murise și nu ar fi vrut să trăiască fără ea. Nouă zile mai târziu, Cleopatra avea să-și ia și ea zilele, iar legendele spun că a fost înmormântată alături de Marcus Antonius, în Alexandria, Egipt, dar locația acestuia încă nu a fost descoperită niciodată, pentru a confirma legendele.

Am putea povesti multe despre Cleopatra, dar ne-am lungi prea mult, iar cei care vor fi curioși să afle mai multe despre ea vor descoperi că ar fi fost de prisos trecerea doar a unora dintre evenimentele cele mai importante din viața ei, dacă am dori să-i facem o descriere satisfăcătoare Cleopatrei.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Lifestyle »


Setari Cookie-uri