Care este, la ora actuală, relația între artă și social media? Alex Gâlmeanu, unul dintre cei mai celebri fotografi și artiști vizuali din România, ne vorbește despre modul în care consumul online a răsturnat spațial vizualul cu 90 de grade, iar temporal, l-a limitat la 24 de ore.

”Cea mai evidentă modificare pe care a produs-o social media a fost video pe verticală. Dacă în anii ‘90, 2000, chiar și în 2010, dacă te-ai fi dus la facultatea de imagine de film și-ai fi sucit aparatul pe vertical, te-ar fi dat afară de acolo și ți-ar fi pus poza în avizier, să nu te mai lase portarul să intri niciodată. Astăzi, această încadratură pe vertical începe să fie studiată chiar în medii academice”, explică Alex Gâlmeanu.

Primul film pe verticală datează din secolul al XIX-lea

O foarte scurtă istorie: videoul vertical nu e tocmai nou, primul film de acest tip datând din 1894. Se numește ”Pisica în cădere” și a fost realizat cu o cameră specială, capabilă să surprindă 12 cadre pe secundă, de un cercetător francez care voia să afle dacă felinele chiar cad întotdeauna în picioare. Însă formatul orizontal a devenit foarte rapid standardul, puțini fiind cel care l-au contestat în următorul secol - în general artiști experimentali.

Abia în anii 2000, videourile pe verticală au început să devină ”acceptabile cultural”, dar au rămas cazuri izolate. Răsturnarea cu 90 de grade a universului cinematografic a fost produsă de telefoanele mobile și rețelele sociale. În 2011, Snapchat a fost pionierul clipurilor pe verticală; doi ani mai târziu se organiza primul festival internațional dedicat doar filmelor de acest tip. În 2010, doar 5% din consumul video online era pe verticală; 5 ani mai târziu ajunsese la 29%, iar acum este dominant, în condițiile în care 94% dintre utilizatorii de Internet consumă conținut pe telefon, deci pe verticală.

”O să spui, ce mare lucru, ce ce nu ar putea privitorul ecranului de telefon mobil să sucească dispozitivul, că nu e prins în cuie? Se pare că nimeni nu face acest efort de a suci telefonul. Nici măcar efortul acesta minim de a întoarce telefonul de pe verticală pe orizontală nu se poate face, și întreg universul cinematografic trebuie întors pe pe verticală”, spune Alex Gâlmeanu.

Social media a devenit principala galerie de artă

Un alt impact al social media, afirmă fotograful, este superficialitatea lecturii conținutului. ”Constat că fotografiile mele au o durată de viață din ce în ce mai scurtă. La începutul carierei mele, aș spune că o fotografie putea să reziste în medie, cam o lună de zile. O publicam într-o revistă lunară sau apărea într-o campanie publicitară sau ajungea într-o sală de expoziție, cumva rezista măcar o lună, dacă nu chiar mai mult. Acum, o fotografie cu greu rezistă 24 de ore”.

Sunt foarte puține cazuri de fotografii care reușesc să aibă o relevanță culturală care să depășească acest prag de 24 de ore, explică Alex Gâlmeanu. Iar acest lucru este o consecință a faptului că social media a devenit principala galerie de artă, în clipa de față.

Pe rețelele sociale, spun el, consumul este foarte rapid și în volume foarte mari, aproape imposibil de echivalat cu cele dintr-o galerie ”clasică”. ”Ai înțeles, n-ai înțeles, dai swipe, treci la următoarea imagine”.

Cum schimbă rețelele sociale viziunea artiștilor

Și nu doar consumul este influențat, ci și creația, consideră Alex Gâlmeanu. ”Sunt sunt foarte mulți artiști în ziua de azi care își doresc audiență pe social media. Și atunci nu mai nu mai creează conform propriilor gânduri, ci creează conform unor abordări care ar fi mai favorabile pe social media. Mă gândesc nu doar la subiect, ci și la încadratură, de pildă. Nu mai poți încadra ca pentru o galerie de artă unde se presupune că printul este mare, că vizitatorul are timp să vadă detalii”, explică el. ”Ai efectiv secunde în care să produci un cârlig astfel încât cel care îți vede fotografia să stea un pic mai mult pe ea”.

Foto: Alex Gâlmeanu

Dar, avertizează Alex Gâlmeanu, nu putem refuza acest progres, fie că este vorba de trecerea la video pe verticală sau de intervenția AI asupra creației, de exemplu. În plus, social media oferă un grad mult mai mare de expunere, chiar dacă consumul este diferit față de cel dintr-o galerie sau expoziție, și promite în viitor să devină chiar o sursă de venit nesperată pentru artiști.

”Sigur că poți să refuzi, nu te obligă nimeni să le adopți. Dar s-ar putea să să pierzi relevanța pe care, îmi imaginez că orice artist, într-o formă sau alta, și-o dorește”, conchide Alex Gâlmeanu.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Lifestyle »


Setari Cookie-uri