Contextul în care rețeaua Facebook s-a dezvoltat în ultimii ani a fost măcinat, așa cum știm, de mai multe acțiuni criticabile: scandalul Cambridge Analytica, acuzațiile de ingerință rusă în timpul alegerilor prezidențiale din 2016 din SUA și discursul de ură care a contribuit la genocidul din Myanmar.

Opinie scrisă de Cristiana Deca, co-fondator al Decalex și expert în protecția datelor.

În tot acest context a apărut declarația lui Frances Haugen care a depus mărturie în fața Senatului SUA, susținând că produsele Facebook (Facebook, Instagram, Instagram Kids) dăunează copiilor, instigă la diviziunea populatiei și slăbesc democrația. Haugen, fost manager de produs la Facebook în 2019, a divulgat zeci de mii de pagini de cercetare şi documente interne ale companiei deținute de Mark Zuckerberg.

Declarația ei este susținută de fapt, de o serie de statistici, mai ales dacă analizăm faptul că multe campanii politice sunt propagate prin Facebook și se pompează foarte mulți bani în reclame plătite în rețeaua de socializare. Să nu uităm ca în România, Facebook este cea mai utilizată rețea de socializare, cu un număr de peste 12 milioane de useri activi, conform datelor Statista.

Consecințele platformelor de social media asupra drepturilor fundamentale

Din perspectiva libertăților fundamentale, rețelele de social media pot avea impact asupra a trei dintre cele mai importante drepturi:

1. Libertatea de exprimare, înțeleasă ca libertatea cetățenilor și a organizațiilor de a se exprima și de a răspândi fapte, informații și opinii exacte prin rețelele de socializare.

2. Libertatea informației, înțeleasă ca libertatea cetățenilor de a accesa informații exacte, bazate pe fapte și care sunt relevante și evitarea conținutului manipulator și înșelător care ar putea conduce la fracturi sociale.

3. Confidențialitatea informațiilor, înțeleasă ca dreptul cetățeanului de a reglementa accesul terților la datele lor personale.

În primul rând, există destul de multe studii și statistici care arată influența negativă pe care platforma Facebook o are asupra comportamentului oamenilor. De exemplu, un astfel de studiu ne arată că 64% din oamenii care s-au alăturat grupurilor de extremiști de pe platformă au luat această decizie pentru că algoritmii Facebook le-au recomandat conținut extremist și i-a determinat astfel să ia această decizie.

De asemenea, în UE, există deja un demers de reglementare și de echilibrare a puterii pe care o au la acest moment marile rețele de socializare. În UE, Comisia Europeană a înaintat un astfel de proiect pentru reglementarea răspunderii platformelor de social media ce au o poziție dominantă în piață și nu numai, sub denumirea de Actul legislativ pentru servicii Digitale, ce va cuprinde reglementări specifice. Acest document legislativ va stabili răspunderea platformelor, obligațiile privind moderarea conținutului, condițiile de partajare a datelor și precum și ce obligații de monitorizare și supraveghere au aceste platforme. Însă procesul legislativ european este de durată și cel puțin 3 ani vor trece până la adoptarea și aplicarea noilor măsuri.

“Platformele de socializare amplifică dezinformarea și răspândirea știrilor false, care limitează accesul cetățenilor la informații fiabile, uneori amenințând operațiunile comerciale și ar putea chiar submina procesele democratice. În acest context, rolul dificil al platformelor online de a evalua, modera și uneori elimina conținutul partajat online a devenit central”, declară Parlamentul European în susținerea necesității unui control instituționalizat al platformelor de social media.

Însă oamenii de rând nu sunt conștienți de impactul platformelor de socializare asupra drepturilor lor fundamentale, întrucât impactul nu este direct, nu este palpabil și asta îl face să fie și mai periculos.

De exemplu, un studiu McKinsey arată că 87% din participanți nu ar cumpăra și nu ar face afaceri cu o companie ale cărei practici privind confidențialitatea informațiilor lasă de dorit.

În UE, în ceea ce privește confidențialitatea informațiilor, suntem, totuși, norocoși să avem protecția GDPR, care funcționează ca un scut de protecție în ceea ce privește utilizarea datelor noastre personale de către rețelele de socializare. Însă acest singur mecanism nu este suficient, mai ales că reglementarea vizează un singur aspect, lăsându-le pe celelalte nereglementate.

Cum pot companiile de produse software să se asigure că soluțiile lor nu încalcă drepturile fundamentale ale utilizatorilor

Chiar dacă un cadru legislativ dedicat platformelor de socializare nu există încă, nici măcar în Europa, avem, totuși, instrumente pe care le putem folosi pentru a contracara ca un produs software să respecte drepturile fundamentale ale cetățenilor. Să nu uităm că la bază rețelele de socializare sunt produse software, soluții tehnice iar pentru acest tip de activitate există deja reglementări în domeniu. Pe lângă standardele ISO și cele de securitate în dezvoltare oficiale (OWASP), GDPR ne pune la dispoziție și chiar obligă companiile ce dezvoltă soluții IT să analizeze soluția software-ul înainte de a o lansa în piață pentru a vedea dacă are un impact major asupra datelor personal prelucrate prin software, ceea ce ar avea consecințe directe asupra drepturilor fundamentale ale utilizatorului.

Prin urmare, există deja o serie de mecanisme prin care se pot vedea consecințele unui soft asupra libertății de exprimare, dacă sunt respectate normele în vigoare. Foarte important de punctat că din perspectiva GDPR, răspunderea nu este a dezvoltatorilor de software, ci mai degrabă a CEO-ului care a comandat și decis dezvoltarea soluției. În concluzie, echipele de dezvoltare tehnică trebuie să colaboreze cu specialiștii în protecția datelor din companie pentru a se asigura că produsele ce ajung pe piață nu pot produce consecințe negative consumatorilor.

Sursa foto: Cristiana Deca / Linkedin

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristiana Deca
Cristiana Deca este co-fondator al Decalex și expert în protecția datelor.

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri