România are cel mai mic grad de alfabetizare financiară din Uniunea Europeană, un lucru care ne face mai vulnerabili în ceea ce privește fake news-urile legate de dispariția cash-ului sau ne împinge să luăm decizii financiare impulsive, îl lipsa banilor necesari. Unul dintre motivele pentru care românii sunt sceptici în ceea ce privește încrederea în bănci se trage și din experiențele pe care le-au avut cu falimentele financiare din anii 90 (Banca Albina, Caritas, FNI etc.). De atunci, băncile comerciale au început să desfășoare campanii de educație financiară, însă, conform Nicoletei Deliu-Pașol, Director Comunicare & CSR al BCR, oricât de mare ar fi implicare mediului privat, educația în masă nu se poate face fără implicarea statului.

Conform unui studiu realizat de BrandBerry și BCR, 3 din 4 români se declară puțin sau deloc pregătiți din punct de vedere financiar bancar, ceea ce are impact și asupra perspectivelor financiare de viitor. În plus, analiza rezultatelor la testele de educație financiară indică și un nivel scăzut de cunoaștere nu doar a conceptelor și termenilor financiar-bancari și economici, ci și o slabă capacitate de a realiza calcule matematice simple. Cum se oglindește asta în viața românilor zi de zi?

Expresia românească - „stă la garsonieră, dar are ultimul model de merțan în fața blocului” - este un simptom asociat cu lipsa educației financiare. O persoană needucată financiar are mai des predilecția de a cheltui niște bani pe care nu îi are. Ca să trecem peste unele exagerări, românii au probleme de gestionare a economiilor pe termen lung, chiar și în cazul persoanelor cu venituri peste medie. Pentru a lupta cu analfabetizarea financiară, unele companii din România nu au mai așteptat după stat și au început propriile inițiative de educație financiară. Cu toate că acestea sunt binevenite, reprezentanții mediului privat spun că există nevoie și de implicarea statului pentru diseminarea educației financiare la nivel național.

„Ca-ntotdeauna, cheia stă în colaborare, pentru că fiecare jucător aduce resurse diferite la masă, iar statul joacă un rol esențial în ceea ce privește accesul universal la educație financiară. Pe de altă parte, atunci când ai cel mai mic grad de alfabetizare financiară la nivel european (8%), nu se poate fără implicare instituțională, multi-nivel”, a declarat Nicoleta Deliu-Pașol.

Educația financiară nu trebuie să fie o materie de sine stătătoare: Popa Tanda poate să fie un „coach” financiar pentru satul lui

Introducerea de noi materii în curricula școlară a iscat tot timpul valuri de indigare în rândul părinților. Prima ar fi: „din ce ore să tai ca să le introduci pe cele noi”, a doua, clasică: „dacă noi nu am învățat asta, de ce ar fi nevoie de o nouă materie acum?”. Proiectul BCR “Școala de bani” a încercat să rezolve această problemă prin integrarea educației financiare în fiecare materie predată.

„Am avut ca scop introducerea elementelor de educație financiară în toate ciclurile de învățământ, în cadrul diferitelor discipline școlare. Asta înseamnă că la geografie, la lecția despre turism, învățăm și despre ce înseamnă costul cazării și al transportului și modalități de planificare a unei călătorii. De asemenea, la chimie între informațiile generale despre polimeri aflăm și că bancnotele din circulație sunt făcute pe suport de polimeri, iar la română, mai departe de analiza stilistică și caracterizarea personajelor din Popa Tanda, aflăm despre ce înseamnă puterea exemplului personal, disciplina și echilibrul financiar”, spune reprezentantul BCR.

Începând de anul trecut, ziua de 11 aprilie a devenit „Ziua Educației Financiare”. Odată cu această recunoaștere, Parlamentul României, Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației, BNR, ASF și alte autorități ale administrației publice, la nivel central sau local, celebrează ziua de 11 aprilie prin evenimente dedicate educației financiare.

Guvernul promite că pregătește o strategie de educație financiară la nivel național

România va avea în scurt timp o strategie naţională de educaţie financiară aprobată la nivel guvernamental, a declarat Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, la cea de-a doua ediţie a Forumului educaţiei financiare cu tema "Siguranţa digitală a utlizatorilor de produse şi servicii financiare".

"Există o corelaţie directă între nivelul educaţiei financiare şi bunăstarea economică individuală a cetăţenilor. În ultimii 15 ani, România a cunoscut un proces de dezvoltare accelerat, care este surprins de evoluţia principalilor indicatori economici şi sociali şi care în acelaşi timp este vizibil pe toate palierele societăţii româneşti şi în fiecare sector de activitate. În scurt timp, probabil chiar astăzi, România va avea o strategie naţională de educaţie financiară aprobată la nivel guvernamental, fiind piatra de temelie în dezvoltarea de programe de educaţie financiară şi digitală la nivel naţional", a spus Bogdan Neacşu.

Potrivit acestuia, strategia naţională de educaţie financiară va asigura un cadru predictibil pe termen lung în coagularea şi eficientizarea acţiunilor publice şi private de îmbunătăţire a gradului de educaţie financiară. El a menţionat că primul pilon strategic al Asociaţiei Române a Băncilor este educaţia financiară şi digitală.

„În această perioadă România a înregistrat constant unul dintre cele mai importante ritmuri de creştere economică de la nivel european, ceea ce a susţinut procesul de convergenţă către economiile europene dezvoltate. Progresele s-au reflectat şi în creşterea gradului de bunăstare economică individuală. România surclasează astfel şase ţări în topul european din punct de vedere al PIB-ului per capita, respectiv Ungaria, Croaţia, Slovacia, Letonia, Grecia şi Bulgaria. Pentru comparaţie, acesta situându-se astăzi la un nivel de 76% din media europeană, iar pentru comparaţie, în ultimul deceniu, respectiv, în 2013, PIB-ul pe capita în România era de 55% din media europeană”, adaugă Neacșu.

Sursa foto: The Road Provides / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luminița Mîndrilă
 Luminița Mîndrilă a lucrat anterior la Hotnews.ro și Aleph News, iar în prezent acoperă domeniul finanțe-bănci în cadrul Wall-Street.ro.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Money »



Setari Cookie-uri