După scandalurile privind numirile politice și alte acuzații de corupție, Administrația Națională Apele Române (ANAR) este acuzată în prezent de Fondul Proprietatea că vrea să impună o taxă nejustificată pe apă, al cărei scop pare a fi simpla mutare a banilor din Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie a statului român, într-o institutție care folosește jumătate din banii încasați astfel doar pentru plata salariilor angajaților.

Ce este taxa pe apă și cât de justificată este creșterea acesteia?

Majorarea taxei pe apă uzinată va afectat toți producătorii de energie electrică, dar în special Hidroelectrica, companie controlată de statul român în proporție de 80% și de Fondul Proprietatea în proporție de 20%.

Taxa este plătită de companii către Administrația Națională Apele Române. Creșterea taxei ar putea să aibă loc dacă proiectul de lege PL-x 97/2021 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 225/2020 privind modificarea anumitor acte normative și stabilirea măsurilor în domeniul agriculturii, trece de Camera Deputaților.

Proiectul propune un tarif fix de 33 RON/ MWh produs pentru contribuțiile datorate ANAR de către producătorii de energie hidroelectrică. Această sumă reprezintă o creștere de peste 55% pentru Hidroelectrica, având în vedere că în ultimii 5 ani compania a plătit o taxă echivalentă cu aproximativ 21 RON / MWh produs.

Banii sunt efectiv luați dintr-o companie profitabilă pentru a fi transferați într-o autoritate cu operațiuni opace și cu o activitate neclară.

Johan Meyer, Fondul Proprietatea

Fondul Proprietatea este de acord cu introducerea unei taxe fixe, care nu ar mai forța Hidroelectrica să instaleze echipamente de măsurare a apei, dar contestă creșterea uriașă a taxei peste noapte, fără niciun studiu care să justifice această măsură.

Dacă taxa ar fi mărită, taxa pe apă plătită de Hidroelectrica va crește de la aproximativ 350 milioane lei la aproape 528 milioane lei într-un an hidrologic mediu.

Citiți și Chelneriță angajată pe post de inginer la Apele Române: Cîțu trimite Corpul de Control la instituție

“Este o creștere inutilă și nerezonabilă, favorizând pe nedrept o altă instituție de stat, mai ales că serviciile de gestiune a apei furnizate de ANAR nu s-au îmbunătățit și, prin urmare, nu justifică o creștere a acestei taxe. Solicităm Camerei Deputaților să nu aprobe nivelul propus al taxei pe apă și să permită analizarea în continuare a nivelului potrivit al acesteia”, a declarat Johan Meyer, managerul Fondul Proprietatea.

Întrebat care au fost justificările primite de la ANAR cu privire la majorarea taxei, Meyer a declarat că Autoritatea nu a oferit niciun răspun cu privire la motivele majorării.

Milioane lei 2019 Buget 2020

Cum se împart banii în ANAR

Venituri curente 721 796
Subvenții de stat / finanțări 744 336
Alte venituri operaționale 64 0
Total venituri operaționale 1.529 1.131
Total cheltuieli operaționale 1.561 1.245
Excedent / Deficit -31 -114
Veniturile din taxa pe apă plătită de Hidroelectrica / Cheltuieli salarii ANAR 56% 48%

Trecând peste ideea de bază ușor îndoielnică a taxei, și anume faptul că se vrea plata unei taxe pe apă chiar dacă apa în sine nu este consumată în niciun fel de către hidrocentrale, taxa pe apă mai are și alte caracteristici controversate.

Astfel, până în 2020 legislația permitea producătorilor hidro să plătească un nivel al taxei în funcție de volumul de electricitate produs de fiecare hidrocentrală. Din ianuarie 2021 însă, legea a impus producătorilor de energie hidro obligația să instaleze contoare pentru determinarea volumului de apă folosit la producerea energiei electrice.

Dacă producătorii nu instalau contoare, aceștia trebuiau să plătească taxa la nivelul debitului maxim autorizat, în locul volumului de apă efectiv utilizat. Cu toate acestea, în prezent nu există contoare de apă certificate care să îndeplinească cerințele legale, având în vedere varietatea specificațiilor tehnice ale hidrocentralelor și a dimensiunilor debitului de apă.

ANAR, una dintre cele mai controversate instituții ale statului român

Acuzele de corupție, ce vizau în special acordarea unor contracte către firme ”preferate” ale directorilor ANAR, au planat aproape constant asupra instituției, existând și dosare de corupție care îi vizau pe subordonații ministrului Laszlo Borbely (în mandatul 2009-2012).

ANAR a revenit puternic în atenția publică în ultimul an după o serie de scandaluri privind numirile politice, pornite de la investigații Recorder. În februarie anul acesta, premierul Florin Cîțu a cerut corpului său de Control să investigheze situaţia de la Apele Române, după ce au apărut informaţii despre angajarea unei tinere, fostă ospătăriță și manichiuristă, pe un post de inginer fără a avea cunoştinţe minime în domeniu. La acel moment, un inginer din Apele Române a povestit că respectiva angajată nu știa nici măcar cum să deschidă un calculator.

Jumătate din banii din taxe încasați de ANAR merg pe salarii

Reprezentanții Fondul Proprietatea subliniază faptul că nivelul contribuțiilor aferente apei uzinate plătite de Hidroelectrica în 2018 și 2019 au reprezentat 48,1%, respectiv 45,4% din veniturile curente ale ANAR și au reprezentat 74,2%, respectiv, 55,7% din cheltuielile salariale plătite angajaților ANAR (vezi tabelul de mai sus), având în vedere că acestea sunt în continuă creștere.

”ANAR depinde puternic de contribuția plătită de Hidroelectrica, aceasta reprezentând 40% sau chiar mai mult din veniturile Autorității. Banii sunt efectiv luați dintr-o companie profitabilă pentru a fi transferați într-o autoritate cu operațiuni opace și cu o activitate neclară”, a declarat Johan Meyer.

De asemenea, merită menționat faptul că, în plus față de taxa pe apă, activitatea Hidroelectrica este împovărată de mai multe proiecte de investiții istorice aflate în derulare, al căror scop principal este gestionarea rațională și sigură a resurselor de apă, în timp ce componenta de producere a energiei electrice este relativ minoră. Multe dintre aceste investiții istorice, care oferă în esență un serviciu public, au aparținut de-a lungul timpului ANAR. În ceea ce privește aceste investiții în esență publice, la sfârșitul anului 2019, Hidroelectrica a trebuit să recunoască ajustări negative de valoare în valoare totală de peste 3,2 miliarde RON.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Setari Cookie-uri