Presedintele Klaus Iohannis a anuntat in acest an ca va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidentiale care vor avea loc anul viitor. Cum a aratat anul pentru presedinte si care au fost cele mai importante decizii luate de acesta?
Pe parcursul anului, seful statului a criticat anumite initiative ale Guvernului si majoritatii parlamentare cum ar fi legile justitiei si modificarile la Codul penal, gestionarea pestei porcine, posibila mutare a ambasadei Romaniei din Israel, interventia Jandarmeriei la protestul din august, la rectificarea bugetara.
El a promulgat mai multe legi ca anul trecut si a formulat un numar record de sesizari de neconstitutionalitate si cereri de reexaminari, scrie Agerpres.
In 2018, presedintele Iohannis a efectuat 20 de deplasari externe, ale caror cheltuieli insumeaza peste 4 milioane de lei, conform Administratiei Prezidentiale.
Nici in 2018, presedintele nu a facut gratieri, desi au fost inregistrate pana pe 20 decembrie, potrivit unui raspuns al Administratiei Prezidentiale, 28 de cereri de gratiere complete. De asemenea, pana pe 17 decembrie, au fost decorate 1.021 de persoane fizice (dintre acestea, 10 au fost decorate cu insemne de razboi) si 69 de persoane juridice (dintre care 20 de drapele de unitati militare).
Citeste si:
Presedintele Iohannis a primit si in acest an un premiu in strainatate pentru activitatea sa.
Seful statului a ramas si fara unul dintre consilierii sai prezidentiali, dupa ce Simina Tanasescu a demisionat.
Iohannis - opozitie la Guvernul Dancila
Seful statului a dus, in 2018, un adevarat "razboi" cu Guvernul condus de Viorica Dancila.
In aprilie, el a solicitat o intalnire cu premierul si ministrul Muncii pentru a discuta despre efectele aplicarii legislatiei privind salarizarea din sistemul bugetar din perspectiva principiilor si angajamentelor in materie de politica salariala asumate anul trecut de coalitia PSD-ALDE. Tot in aprilie, dupa afirmatii "contondente" intre Guvern si Banca Nationala a Romaniei, seful statului a incercat o mediere intre cele doua institutii si i-a invitat la consultari separate. Dupa ce Guvernul a informat ca premierul nu veni la Cotroceni, presedintele Iohannis a anuntat ca retrage increderea Vioricai Dancila, sustinand ca aceasta nu face fata pozitiei de prim-ministru.
Citeste si:
In aceeasi luna, Administratia Prezidentiala arata ca seful statului nu a fost informat sau consultat in prealabil in legatura cu un demers privind relocarea ambasadei Romaniei din Israel.
"Un astfel de demers nu se poate face decat in urma unei analize de profunzime, care sa ia in considerare toate consecintele si implicatiile politice externe ale acestuia. Presedintele Klaus Iohannis considera ca initiativa Guvernului Romaniei poate reprezenta, eventual, cel mult inceputul unui proces de evaluare in materie", preciza sursa mentionata.
In mai, presedintele Iohannis a avut consultari cu premierul pentru clarificarea unor aspecte privind politica externa, inclusiv tema relocarii ambasadei Romaniei din Statul Israel. La intalnire au mai participat viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale Romaniei, Ana Birchall, si ministrul Afacerilor Externe, Teodor Melescanu.
Citeste si:
In cadrul discutiilor, seful statului a subliniat ca este obligatoriu ca politica externa a Romaniei sa se faca numai in interesul Romaniei si ca este necesar ca tensiunile interne pe teme de politica externa sa inceteze imediat, pentru ca tara noastra sa ramana un actor credibil in relatia cu SUA, la nivelul UE si al NATO, precum si in cadrul celorlalte parteneriate strategice.
Dupa ce premierul a decis ca in perioada concediului sau (6-13 august) conducerea operativa a Guvernului sa fie asigurata de vicepremierul Paul Stanescu, seful statului a adresat CCR o cerere de solutionare a unui conflict juridic de natura constitutionala intre prim-ministru si presedinte. Klaus Iohannis s-a aratat deranjat ca Viorica Dancila nu l-a informat despre acest demers, afirmand ca el este cel care poate desemna un inlocuitor al prim-ministrului. CCR a respins insa aceasta sesizare.
Citeste si:
In august, seful statului a criticat lipsa de reactie a Guvernului in cazul pestei porcine africane. El a solicitat autoritatilor guvernamentale sa aduca sub control situatia generata de raspandirea accelerata a virusului pestei porcine africane si a atras atentia asupra situatiei bugetare invocate de Executiv.
"Pesta ne-a prins nepregatiti si s-a extins necontrolat. Sper ca macar a fost o lectie", spunea Iohannis.
In august, presedintele Iohannis a criticat interventia Jandarmeriei la protestele din Piata Victoriei. El a solicitat ministrului de Interne, Carmen Dan, sa-si asume responsabilitatea pentru modul in care a gestionat situatia din timpul protestelor, sa prezinte un raport detaliat privind modul in care fortele de ordine au actionat si mai ales la ordinul cui.
"Din nefericire, se dovedeste, din nou, ca acest Guvern este irational si actioneaza impotriva intereselor propriilor cetateni", sustinea Iohannis, care facea apel la membrii PSD sa se debaraseze de "conducere nociva".
De asemenea, seful statului a cerut procurorului general demararea de urgenta a cercetarilor in vederea stabilirii situatiei de fapt si elucidarii modului concret in care s-a produs interventia Jandarmeriei.
Citeste si:
In aceeasi luna, Administratia Prezidentiala anunta ca CSAT a initiat procedurile privind rectificarea bugetului de stat al institutiilor cu atributii in domeniul securitatii nationale, aratand ca in contextul in care nu toti membrii Consiliului au fost de acord cu avizarea propunerilor de rectificare, seful statului a convocat sedinta Consiliului pentru inceputul lunii septembrie. De asemenea, el a invitat Guvernului la consultari privind clarificarea unor aspecte care tin de rectificarea bugetului de stat al institutiilor cu atributii in domeniul securitatii nationale. Premierul nu a raspuns invitatiei la dialog lansate de presedintele Iohannis si a supus spre aprobare in sedinta de guvern proiectul rectificarii bugetare fara avizul CSAT.
"Este inadmisibila aceasta abordare a Executivului, in conditiile in care avizul CSAT este obligatoriu atunci cand sunt afectate bugetele institutiilor din domeniul securitatii nationale. Ignorand cu buna stiinta necesitatea avizului CSAT, Guvernul se situeaza de unul singur in afara cadrului legal in vigoare", afirma Iohannis.
Citeste si:
In contextul rectificarii bugetare pentru Administratia Prezidentiala, presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca Summitul si Forumul de Afaceri al Initiativei celor Trei Mari care a avut loc pe 17 si 18 septembrie, a fost organizat pe "datorie".
In noiembrie, seful statului a acceptat remanierea guvernamentala, cu exceptia ministrilor Dezvoltarii si Transporturilor. El a sustinut ca Ilan Laufer si Lia Olguta Vasilescu nu sunt potriviti pentru aceste portofolii. Executivul a venit, ulterior, cu propunerea lui Mircea Draghici la Transporturi si a Liei Olguta Vasilescu la Dezvoltare. Guvernul a sesizat la CCR un conflict cu presedintele Iohannis, iar Curtea a decis ca seful statului nu si-a exercitat atributiile constitutionale cand nu a luat act de demisiile a doi ministri si nu a constatat vacantarea posturilor.
Tot in noiembrie, seful statului afirma ca Romania nu este pregatita pentru preluarea presedintiei Consiliului UE. Ulterior, el si-a schimbat parerea, insa declaratia sa initiala a fost criticata de presedintele PSD, Liviu Dragnea, care le-a cerut social-democratilor sa depuna anul viitor o plangere pe numele sefului statului pentru inalta tradare.
Klaus Iohannis a declarat ca depunerea unei plangeri penale impotriva sa pentru inalta tradare, ceruta de presedintele PSD, Liviu Dragnea, reprezinta "un demers politicianist'', ''o fantezie a pesedistilor, care nu are niciun suport".
"Este un demers politicianist, care, din capul locului, este sortit esecului. Nu poate nimeni sa faca o plangere penala impotriva presedintelui, iar pentru inalta tradare este o procedura foarte complicata, parlamentara care, in primul rand, nu are niciun suport. Este o fantezie a pesedistilor", a afirmat Iohannis.
In decembrie, in urma vehicularii in spatiul public a unei posibile OUG privind amnistia si gratierea, despre care seful statului sustinea ca ar fi o eroare foarte grava pentru Romania, Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare premierului prin care i-a solicitat agenda de lucru a fiecarei sedinte a Guvernului. Ulterior, el i-a cerut prim-ministrului sa includa pe ordinea de zi a sedintei subiectul protejarii drepturilor si intereselor cetatenilor romani aflati in Marea Britanie. Presedintele declara ca va merge la sedintele de Guvern, dupa ce a constatat "o dorinta de colaborare" din partea prim-ministrului Viorica Dancila. Pe 20 decembrie, seful statului a participat la sedinta de Guvern, aratand ca prezenta sa se explica in virtutea atributiilor conferite de Constitutia Romaniei. El a declarat si ca atunci cand va participa la sedintele de Guvern, va prezida aceste reuniuni, raspunderea si decizia asupra punctelor in discutie apartinand Executivului, in speta premierului Viorica Dancila.
La finalul anului, in urma unei sedinte a CSAT, presedintele Iohannis a anuntat ca a semnat decretul prin care ii prelungeste mandatul generalului Nicolae Ciuca la conducerea Statului Major al Apararii, el precizand ca propunerea facuta de ministrul Apararii, Gabriel Les, nu a fost aprobata.
"Aceasta propunere facuta de ministrul Apararii nu respecta rigorile legii. In consecinta, CSAT nu a aprobat solicitarea ministrului Apararii, o situatie foarte neplacuta, care arata o data in plus, daca ar fi fost nevoie, ca PSD nu este capabil sa gestioneze problemele mari ale tarii. In situatia in care am ajuns, practic, nu exista o propunere valabila pentru persoana care va prelua functia de sef al Statului Major al Armatei. Deci, nu exista o propunere pentru seful Armatei. Mandatul generalului Ciuca se termina pe 31 decembrie. Romania nu poate sa ramana fara sef al Armatei. Aceasta situatie generata de incompetenta PSD trebuie rezolvata. Dupa sedinta CSAT, am rezolvat-o. Am luat decizia si am semnat si trimis spre publicare decretul prin care se prelungeste mandatul de sef al Armatei pentru generalul Ciuca", a spus Iohannis.
In replica, premierul Viorica Dancila a declarat ca seful statului nu are atributia de a prelungi mandatul sefului Statului Major al Apararii, ea precizand ca decretul anuntat de Iohannis nu respecta conditiile de legalitate si creeaza premisele unui conflict juridic de natura constitutionala.
Consultari la Cotroceni si discurs in Parlament
Presedintele Klaus Iohannis a avut in acest an doua runde de consultari cu formatiunile parlamentare. Discutiile au vizat desemnarea unui premier si legile justitiei.
In ianuarie, seful statului a avut consultari cu partidele pentru desemnarea candidatului la functia de premier, dupa demisia din functia de prim-ministru a lui Mihai Tudose ca urmare a retragerii sprijinului de catre PSD. In urma consultarilor, seful statului a desemnat-o pe Viorica Dancila in fruntea Executivului. El a argumentat ca a luat aceasta decizie constatand ca PSD are majoritate si ascultand si mai multe opinii. La consultari PNL si USR au pledat pentru alegeri anticipate, iar PMP a venit cu doua propuneri de premier - europarlamentarul Siegfried Muresan si deputatul Eugen Tomac.
Pe 29 ianuarie, la ceremonia de depunere a juramantului de investitura in functii, presedintele Iohannis le-a transmis membrilor noului Cabinet condus de Viorica Dancila ca spera sa inceteze "topaiala guvernamentala", despre care afirma ca anul trecut a dus la degradarea climatului social si la o stare de spirit care nu este benefica unei societati.
"La doar un an de la alegerile parlamentare am avut deja un al treilea Cabinet PSD-ALDE, dupa un dublu esec cu guvernele anterioare. In mod sigur, nu aceasta este performanta pe care o asteptau romanii. Sper ca o data cu investirea celui de-al treilea Executiv propus de majoritatea parlamentara sa inceteze si aceasta topaiala guvernamentala, care a dus anul trecut la degradarea climatului social, la o stare de spirit care nu poate fi benefica dezvoltarii unei societati", afirma seful statului la acea data.
Tot atunci, el sublinia ca afectarea independentei Justitiei este de neacceptat.
"Este o discrepanta majora intre promisiunile cu care partidele coalitiei majoritare au venit in fata romanilor si situatia in care ne aflam, cu doua Guverne esuate si cu degringolada accentuata la nivelul tuturor sistemelor publice. Nu vedem progrese notabile in Sanatate si in Educatie. Marile proiecte de infrastructura impresioneaza prin absenta, iar in Justitie schimbarea legislatiei a fost fortata, ignorand argumentele intregului sistem judiciar, dar si numeroasele critici venite inclusiv de la partenerii nostri externi. Exista o linie rosie pe care guvernantii si decidentii majoritatii nu au voie sa o depaseasca. Afectarea independentei Justitiei este de neacceptat", afirma Iohannis.
In octombrie, presedintele Klaus Iohannis a avut consultari cu formatiunile parlamentare pe tema legilor justitiei, dupa ce Comisia de la Venetia a criticat dur schimbarile facute la codurile penale, dar si ordonanta care modifica legile justitiei.
"Este nevoie de reluarea ciclului legislativ pe legile justitiei, dar nu oricum. Este nevoie de o legiferare responsabila, o legiferare transparenta, o legiferare care duce la modernizarea reala a legislatiei in materie. Pentru asta, este nevoie de discutii, este nevoie de transparenta, este nevoie de discutii cu CSM, care garanteaza independenta justitiei si nu ca pana acum, cand aceste avize ale CSM au fost constant ignorate. Este nevoie de consultari cu toti partenerii din sistem, iar pe partea politica este clar ca avem nevoie de o intelegere, un acord intre partidele parlamentare, pentru a relua acest ciclu legislativ si pentru a imbunatati legislatia. (...) Acele opinii, acele recomandari ale Comisiei de la Venetia trebuie luate foarte, foarte in serios. Sunt recomandari ale specialistilor, sunt recomandari gandite pentru a ajuta Romania. Aceste recomandari sunt gandite pentru a ne ajuta. Este nevoie de citirea cu atentie si ele trebuie luate in seama", a spus Iohannis.
In noiembrie, seful statului a participat in Parlament la sesiunea solemna dedicata Centenarului Marii Uniri, dupa ce si-a devansat vizita in Franta.
El afirma cu aceasta ocazie ca mai este timp ca parlamentarii sa revina asupra unor legi care nu au sustinerea oamenilor si nu corespund standardelor europene de drept, facand in acest sens referire in mod concret la legile justitiei si la modificarile aduse Codurilor penale.
"Este responsabilitatea dumneavoastra sa asigurati o buna legiferare, intr-un cadru de dezbateri deschise si transparente, prin implicarea profesionistilor si dialog social, astfel incat deciziile luate aici sa fie adaptate la nevoile reale ale societatii. Este inca timp sa reveniti asupra unor legi care nu au nici sustinerea oamenilor si nici nu corespund standardelor europene de drept. Nu puneti in joc tot efortul si sacrificiile romanilor, pentru care sunt atat de respectati in UE, nu faceti rau societatii romanesti mergand mai departe cu legi ale justitiei si cu modificari ale codurilor penale care sunt incongruente cu o democratie veritabila. Sunt atat de multe probleme care isi asteapta rezolvarea si asupra carora romanii isi doresc sa va aplecati, de la readucerea la performanta a marilor sisteme publice, la eficientizarea administratiei publice si modernizarea infrastructurii", spunea Iohannis.
Cu aceasta ocazie, prim-ministrul Viorica Dancila a adresat un mesaj de "pace politica" presedintelui Klaus Iohannis, subliniind ca, indiferent de mizele politice sau electorale, au datoria de a coopera si colabora.
La finalul anului, Iohannis declara ca anul viitor nu va fi niciun fel de pace cu Guvernul si ca, in ceea ce priveste PSD, colaborarea va fi si mai proasta.
Fara un consilier prezidential
Pe 20 iunie Simina Tanasescu a demisionat din functia de consilier prezidential dupa ce in spatiul public au aparut speculatii cu privire la eventuale presiuni exercitate asupra unui judecator al Curtii Constitutionale, ca urmare a unei discutii purtate cu Petre Lazaroiu. Administratia Prezidentiala a subliniat ca nu au existat niciun fel de presiuni si ca acuzatiile in acest sens sunt complet neadevarate.
In acest context, Administratia Prezidentiala anunta ca Simina Tanasescu a demisionat din functie "avand in vedere ca este inadmisibil ca la nivelul opiniei publice sa planeze orice suspiciune ca ar fi fost posibila o incercare de imixtiune in activitatea Curtii Constitutionale, pentru a nu prejudicia institutia Presedintelui Romaniei".
Anuntul privind candidatura pentru un nou mandat
Pe 23 iunie, la Sibiu, presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca va candida din nou la alegerile prezidentiale.
"Am luat o decizie importanta si vreau sa va comunicat acum, in aceasta dimineata frumoasa. Sunt ferm hotarat sa candidez pentru un nou mandat de presedinte al Romaniei", a spunea atunci Klaus Iohannis.
Seful statului a facut anuntul la Colegiul National "Samuel von Brukenthal", inainte sa participe la reuniunea de 40 de ani cu fosti colegi. Iohannis a fost profesor de Fizica la acest liceu din Sibiu. La finalul anului, el afirma ca are prima sansa la alegerile prezidentiale, iar o candidatura a fostului premier Dacian Ciolos nu-i va crea probleme.
Legi promulgate
Presedintele Klaus Iohannis a promulgat in acest an 363 de legi, mai multe ca in 2017 si 2016 cand numarul acestora a fost de 278, respectiv 252, potrivit site-ului Camerei Deputatilor.
Presedintele Klaus Iohannis a promulgat, la inceputul lunii ianuarie, legea bugetului de stat si pe cea privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2018, insa a atras atentia asupra unor vulnerabilitati. Pe lista actelor normative promulgate s-au mai aflat: Legea pentru aprobarea OUG 66/2017, prin care s-a infiintat Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militara "Cantacuzino", in subordinea Ministerului Apararii Nationale, Legea pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, care prevede obligatia amplasarii de panouri de instiintare in cazul spatiilor fara autorizatie de securitate la incendiu, Legea care stabileste ca suma alocata anual partidelor politice de la bugetul de stat va fi de cel putin 0,01% si de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut, Legea privind Autostrada Unirii.
Numar record de sesizari la CCR si cereri de reexaminare adresate Parlamentului
Presedintele Klaus Iohannis a formulat 50 de sesizari la Curtea Constitutionala a Romaniei si a transmis Parlamentului 20 de cereri de reexaminare a unor legi.
Intre actele normative asupra carora seful statului a formulat sesizari de neconstitutionalitate s-au numarat Legile justitiei, Codul administrativ, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Romaniei, Statutul deputatilor si al senatorilor, modificarile aduse Codului penal, Legea privind declasificarea unor documente, cea referitoare la pensia Avocatului Poporului.
Intre solicitarile de reexaminare s-au numarat si Legile justitiei. De asemenea, in mai, seful statului a solicitat si un punct de vedere Comisiei de la Venetia cu privire la cele trei legi adoptate de Parlamentul Romaniei vizand statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara, respectiv organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Dupa exprimarea punctului de vedere, seful statului arata ca aspectele foarte grave retinute de Comisia de la Venetia cu privire la modificarile aduse Legilor justitiei si Codurilor penale reprezinta un semnal fara echivoc de care actuala guvernare si majoritate parlamentara trebuie sa tina cont pentru a nu impinge Romania pe o directie incompatibila cu valorile UE. El a solicitat Parlamentului sa tina cont de opiniile cuprinse in raportul Comisiei de la Venetia si sa reevalueze cu maxima celeritate modificarile aduse Legilor justitiei, dar si Codurilor penale pentru ca "impactul negativ asupra justitiei si a statului de drept sa inceteze".
Revocarea Laurei Codruta Kovesi din functia de procuror sef al DNA
In februarie, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a propus revocarea procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, dupa ce a prezentat un raport. Administratia Prezidentiala a reactionat imediat si a aratat ca raportul privind activitatea manageriala la DNA este lipsit de claritate, motiv pentru care va fi analizat de catre institutie. Ulterior, presedintele Klaus Iohannis a afirmat ca nu i-a placut prestatia ministrului si ca, din punctul sau de vedere, nu au fost "motive temeinice" pentru acest demers. El preciza si ca va folosi toate prerogativele constitutionale pentru asigurarea functionarii unei justitii independente. In aprilie, seful statului a respins propunerea ministrului Justitiei sustinand ca motivele de revocare, in mare parte, nu corespund cu prevederile legale aplicabile.
Pe 23 aprilie, prim-ministrul Viorica Dancila a sesizat CCR, dupa refuzul presedintelui Klaus Iohannis de a o revoca din functie pe sefa DNA. Curtea a constatat ca exista un conflict intre puteri in cazul respingerii revocarii sefei DNA.
Pe 5 iunie, presedintele Iohannis arata ca asteapta motivarea Curtii, subliniind ca procurorii nu trebuie sa fie "controlati politic", iar autoritatea ministrului Justitiei ar trebui sa fie folosita pentru a-i apara pe acestia. Seful statului preciza, pe 12 iunie, ca a citit motivarea CCR, insa sublinia ca aceasta ridica mai multe intrebari decat aduce clarificari.
In iulie, el a semnat revocarea lui Kovesi din functia de procuror sef al DNA. Anuntul a fost facut de purtatorul sau de cuvant, Madalina Dobrovolschi.
Tot in acest an, presedintele Iohannis a semnat numirea in functia de procuror-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a lui Oliver-Felix Banila pe o perioada de trei ani.
In schimb, el a respins propunerile de numire in functii de conducere a unor magistrati inaintate de catre ministrul Justitiei, intre care intre care Adina Florea, pentru functia de procuror-sef al DNA, invocand faptul ca nu sunt indeplinite conditiile de legalitate.
La finalul anului, ministrul Justitiei a anuntat ca ii trimite presedintelui Klaus Iohannis cererea de revocare a lui Augustin Lazar din functia de procuror general al Romaniei.
Numirea unui nou sef al SIE
Anul trecut, presedintele Klaus Iohannis declara ca va face o propunere pentru sefia Serviciului de Informatii Externe dupa ce va discuta cu majoritatea parlamentara si critica faptul ca Parlamentul a vacantat postul foarte tarziu. In iunie 2018, el l-a propus pe Gabriel Vlase (PSD) pentru aceasta functie, vacanta din septembrie 2016, dupa demisia lui Mihai Razvan Ungureanu.
Vlase afirma ca a mers la discutiile cu seful statului dupa ce l-a informat pe presedintele PSD, Liviu Dragnea. In momentul in care procedurile parlamentare au intrat in linie dreapta, Dragnea isi exprima speranta ca Vlase sa treaca de audierile din comisiile de specialitate. Acesta a fost validat de Parlament in functie.
Un nou premiu
Presedintele Klaus Iohannis a primit in 2018 premiul "Franz Josef Strauss" din partea Fundatiei Hanns Seidel si a conducerea Uniunii Crestin-Sociale din Germania (CSU) pentru promovarea, in mod constructiv si vizionar, de-a lungul intregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societati unite si a increderii in proiectul european.
Vizite externe
In anul 2018, delegatiile oficiale ale Romaniei, conduse de presedintele Klaus Iohannis, au efectuat 20 deplasari externe, cheltuielile aferente acestora insumand peste 4 milioane de lei.
Potrivit unui raspuns al Administratiei Prezidentiale acordat AGERPRES, cheltuielile aferente acestor deplasari au insumat 4.282.658,18 lei.
De la preluarea mandatului si pana la sfarsitul lui 2017 seful statului a efectuat 51 de vizite externe oficiale.
In cursul anului, seful statului a participat la reuniunile Consiliului European de la Bruxelles si a efectuat mai multe vizite.
In ianuarie, el a avut intalniri la Bruxelles cu presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker si cu presedintele Consiliului European, Donald Tusk, a participat la reuniunea informala la nivel de sefi de stat Bulgaria - Austria - Romania, de la Ruse, in Bulgaria si la reuniunea informala a Consiliului European si la Summitul Uniunea Europeana - Balcanii de Vest, de la Sofia. In iunie, a mers la Varsovia pentru a participa la Reuniunea la nivel inalt a Formatului Bucuresti (B9), in iulie - la Bruxelles, la Summitul Aliantei Nord-Atlantice. In septembrie, seful statului a participat la reuniunea informala a Consiliului European, desfasurata la Salzburg si la cea de-a 73-a sesiune a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite de la New York.
In perioada 14-17 octombrie, a efectuat o vizita de stat in Italia, aceasta fiind prima vizita de stat din ultimii 45 de ani. Tot in octombrie, Iohannis a participat, la Bruxelles, la lucrarile celui de-al 12-lea Summit Asia-Europe Meeting (ASEM), cu tema "Parteneri globali pentru provocari globale" si la dezbaterea organizata de Parlamentul European (PE) privind viitorul Uniunii Europene, la Salzburg.
n noiembrie, el a efectuat doua vizite la Paris. Pe 10 si 11 noiembrie, presedintele Klaus Iohannis a participat la o serie de evenimente dedicate Centenarului Armistitiului care a pus capat ostilitatilor din cadrul Primului Razboi Mondial, iar pe 27 si 28 noiembrie la inaugurarea Sezonului cultural Romania-Franta. Pe 14 noiembrie. seful statului a participat in Marea Britanie la receptia si dineul organizate cu ocazia implinirii varstei de 70 de ani de catre Printul Charles. El trebuia sa se intalneasca si cu premierul britanic Theresa May, insa intalnirea nu a mai avut loc in contextul in care aceasta a avut o sedinta prelungita de Guvern.
In decembrie, pe 17 si 18 decembrie, la Viena, presedintele Iohannis a participat la Forumul la nivel inalt Africa-Europa.
Seful statului a efectuat in acest an si o serie de vizite interne, in Arges, Blaj, Cluj, Alba Iulia, Iasi, Suceava. De asemenea, el a participat la manifestarile dedicate Zilei Nationale de la Alba Iulia.
In perioada 3-10 februarie, el a efectuat o vizita privata in Germania si Spania.
Si in acest an seful statului a facut mai multe drumetii la munte. In ianuarie, el a fost la schi in muntii Sebesului, iar in septembrie a urcat pe Varful Moldoveanu.
Operatia la umar
Pe 25 octombrie, dupa ce a participat la manifestarile dedicate Zilei Armatei din Parcul Carol, presedintele Iohannis a fost internat la Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central "Dr. Carol Davila" pentru o interventie chirurgicala la umarul stang. Seful statului a fost externat a doua zi dupa ce interventia, programata, s-a desfasurat conform protocolului medical, cu rezultate foarte bune, el fiind apt medical pentru indeplinirea atributiilor functiei.
In 2016, presedintele Iohannis a suferit o interventie medicala la umarul drept.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
