In Romania, procentul este aproape dublu. Mai mult decat atat, peste 25% din populatia saraca si peste 10% din populatia aflata peste pragul saraciei se asteapta sa nu-si poata incalzi locuintele la un nivel adecvat, in timp ce peste 20% din populatia tarii inregistreaza intarzieri la plata facturilor pentru utilitati (Date centralizate de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice in Proiectul de Strategie Nationala a Locuirii 2017).

O alta provocare pe care UE se concentreaza din ce in ce mai mult si careia ar trebui sa i se acorde mai multa atentie si in Romania este siguranta la incendii, mai ales avand in vedere ca 90% dintre acestea au loc in cladiri. Dincolo de pagubele umane incalculabile, incendiile implica si costuri materiale imense. Anual, acestea "ard" 126 de miliarde de euro, echivalentul a 1% din PIB-ul european.

In acest context, renovarea cladirilor cu materiale cu performante ridicate in ceea ce priveste eficienta energetica si siguranta la foc reprezinta cea mai importanta si mai rentabila investitie pe care o putem face pentru viitorul oraselor in care locuim.

In conditiile in care peste 97% din stocul de cladiri din UE trebuie renovat pentru a atinge obiectivele de decarbonizare pentru 2050, potrivit BPIE (Buildings Performance Institute Europe), acesta a devenit un subiect de importanta critica pe agenda europeana. Recent, Rockwool, in parteneriat cu BPIE, a reunit la Copenhaga un grup de peste 50 de experti din Europa - arhitecti, dezvoltatori, cercetatori, consultanti – pentru a face schimb de experiente si know-how cu privire la cele mai reusite proiecte de regenerare urbana de pe continent. Discutiile au scos in evidenta o serie de factori esentiali care contribuie la succesul unui astfel de proiect, oferind valoare adaugata comunitatilor.

Preturile locuintelor, mai...
Citeste si: Locuintele, mai scumpe cu 5,6%. Cat lasa vanzatorii la pret?

In primul rand, este foarte important ca o strategie de regenerare urbana sa porneasca de la nevoile rezidentilor si sa construiasca pe cultura existenta la nivel local. Abordarea trebuie sa fie de jos in sus, personalizata, si sa implice toti locuitorii, inclusiv grupurile vulnerabile. O renovare eficienta a cladirilor ar imbunatati capacitatea rezidentilor de a plati chiriile si utilitatile datorita reducerii facturilor la energie si ar asigura pentru toti un nivel mai ridicat de confort si siguranta la costuri accesibile.

Astfel, transformarea unui oras nu este doar fizica, ci si sociala. Avem nevoie de un plan pe termen lung, care sa vizeze beneficiile multiple ale renovarii, cum ar fi un standard de viata mai bun, atenuarea saraciei energetice, cresterea valorii imobiliare, reducerea costurilor de mentenanta, diminuarea impactului schimbarilor climatice s.a.

Privind dintr-o perspectiva financiara, locuintele neadecvate sunt asociate cu numeroase costuri, unele dintre ele nefiind luate in calcul atunci cand vorbim despre starea cladirilor - spre exemplu, cele legate de sanatate, de siguranta si interventii in situatii de urgenta, de rezultatele la scoala etc. De aceea, in analiza costuri-beneficii care trebuie sa stea la baza unui program de renovare, trebuie sa integram si aceste calcule.

Succesul oricarui proiect este dat si de rezistenta lui in timp. E evident ca renovarile in care se folosesc materiale de inalta calitate si durabile reprezinta cea mai ieftina solutie pe termen lung. Pe langa faptul ca se asigura o cerere foarte redusa de energie in urmatorii 30-50 de ani, costurile cu mentenanta si administrarea cladirilor sunt si ele scazute semnificativ.

Analiza: Noile reguli ale BNR...
Citeste si: Analiza: Cum vor afecta reglementarile BNR preturile locuintelor?

Renovarea cladirilor merita o atentie mai mare, iar adaptarea unor retete internationale poate fi o solutie eficienta de a rezolva provocarile urbane cu care ne confruntam in prezent. De aceea, in urma workshop-ului de la Copenhaga, Rockwool a centralizat intr-un raport patru studii de caz care pot servi drept exemple pentru alte proiecte de regenerare urbana: Lindängen (Malmö, Suedia), Wilmcote House (Somerstown, Portsmouth, UK), Albertslund (Copenhaga, Danemarca) si Kolenkitbuurt (Amsterdam, Olanda). Acesti factori de succes trebuie adaptati la cultura si la nevoile comunitatilor locale, asa ca va invitam sa aflati mai multe informatii despre aceste proiecte si opinii ale expertilor din raportul disponibil la acest link.

Sursa foto: Ivan Smuk / Shutterstock