Cresterea interesului pentru spatii flexibile si de coworking va fi in conditionat in 2020, pe de o parte, de cresterea economica si capacitatea statului de a sustine antreprenoriatul iar, pe de alta parte, de interesul companiilor de a oferi angajatilor posibilitatea de a lucra cat mai flexibil, principalii generatori de cerere pentru acest tip de spatii, spune Ilinca Timofte, research analyst Crosspoint Real Estate.

"2019 a fost un an bun pentru coworking, dar suprafata totala inchiriata de operatorii de spatii flexibile nu a atins volumul anului trecut. Acest lucru nu reprezinta insa un declin al acestui segment pe piata romaneasca, ci o stabilizare fireasca a evolutiei lui. Daca in 2018 operatorii de spatii flexibile inchiriasera peste 30.000 metri patrati la nivel national, in 2019 volumul inchirierilor a fost de aproximativ 20.000 metri patrati", arata Ilinca Timofte (foto).

Potrivit datelor centralizate de Crosspoint, compania belgiana IWG, operatorul care a deschis primele spatii flexibile in Romania, este si leader in topul celor mai mari suprafete operate, cu peste 28.000 metri patrati in centrele Regus si Spaces din Bucuresti. ImpactHub opereaza in jur de 8.000 metri patrati dupa fuziunea cu 3House, la fel si operatorul israelian Mindspace.

Insa, in pofida faptului ca piata este dominata de jucatori mari, numarul spatiilor mai mici de coworking este in crestere in Bucuresti. Localizate in special in centrul orasului, aceste spatii ofera experiente personalizate de lucru, gazduiesc conferinte, seminare si evenimente culturale sau sociale. Unele dintre acestea se axeaza pe transformarea unor cartiere in comunitati (precum Cartier Hub by NOD Markerspace in Drumul Taberei), in timp ce altele imbina conceptul de coworking cu cel de coliving (precum Pura Vida Hub si Omega House).

Crosspoint Real Estate mai subliniaza ca spatiile flexibile reprezinta in jur de 2,5% din suprafata totala de spatii de birouri din Bucuresti (peste 3 milioane de metri patrati), o pondere mai mica decat cea inregistrata in Varsovia, dar peste ponderea inregistrata in alte capitale din Europa Centrala si de Est precum Praga sau Budapesta.

Citeste si:
Angajatorii se muta in centrul Capitalei pentru a scapa de trafic
Angajatorii se muta in...

"Desi este putin probabil ca volumul suprafetelor inchiriate de acest segment sa atinga nivelul ultimilor doi ani, piata inca are potential de dezvoltare, in special in orasele regionale si secundare. Unii din jucatorii prezenti deja pe piata si-au anuntat planurile de a-si extinde spatiile existente sau de a deschide spatii noi", adauga Ilinca Timofte.

In plus, in opinia sa, "operatorii implementeaza idei din ce in ce mai diverse", pentru a se diferentia de concurenta, "de la integrarea spatiilor de coworking in activitati culturale sau sociale in zonele in care activeaza, la aparitia de proiecte care imbina conceptul de coworking cu cel de coliving".

Spatiile flexibile de birouri si-au facut aparitia pentru prima data pe piata romaneasca in 1998, atunci cand grupul belgian Regus a deschis primul birou in Bucuresti. Din 2008 pana in 2018 suprafata totala ocupata de operatorii de spatii de coworking a crescut de la putin peste 2.500 mp la aproape 60.000 mp. Extinderea a fost influentata de dezvoltarea industriei IT&C, de nevoia de spatii unde persoanele creative sa se intalneasca si sa colaboreze si mai ales de inclinatia noilor generatii catre profesii alternative, care nu mai depind de un spatiu stabil de lucru si nu mai necesita un program de munca traditional.

Citeste si:
5 previziuni economice pentru 2020
5 previziuni economice. Va...

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Imobiliare si constructii »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
Capitala se aglomereaza in 2020: birouri pentru inca 26.000 angajati
Setari Cookie-uri