Nu exista nici o indoiala ca spatiile de coworking si flexibile de birouri au schimbat in mod fundamental piata imobiliara. Amprenta globala a fenomenului a explodat dupa criza financiara, atat in marile metropole ale lumii, cat si in cele in care piata de spatii de birouri este la inceput. Ilustrativ este faptul ca din 2008 pana in 2018 suprafata totala ocupata de catre operatorii de spatii de coworking a crescut de la putin peste 2.500 mp la peste 70.000 mp in Capitala. Totusi, ca si in cazul altor industrii care cresc exponential, exista intrebarea daca acest sector se va dovedi sustenabil, odata cu saturatia pietelor.

In Romania, extinderea a fost influentata, in special, de dezvoltarea industriei IT&C, de nevoia de spatii unde persoanele creative sa se intalneasca si sa colaboreze si mai ales de inclinatia noilor generatii catre profesii alternative, care nu mai depind de un spatiu stabil de lucru si nu mai necesita un program de munca traditional.

Cei mai mari operatori de spatii de coworking din Bucuresti, orasul in care sunt, de altfel, concentrati si cei mai multi jucatori, sunt IWG (cu aproximativ 30.000 mp in 14 spatii flexibile de birouri in Bucuresti) si Mindspace (cu 12.000 mp in 3 locatii). Piata este in expansiune, numai in primul trimestru din 2019 inregistrandu-se noi intrari din partea unor operatori de peste 8.000 mp.

Dar, lasam putin Romania pentru o perspectiva la nivel global, oferita de studiul independent Global Coworking Survey din 2017, care arata ca "doar 40% din spatiile de coworking deschise la nivel global sunt profitabile", pondere care cunoaste o crestere mult prea lenta, comparativ cu ritmul de extindere al operatorilor de coworking. Astfel, in 2013, ponderea spatiilor de coworking profitabile era de 32%. Acelasi studiu arata ca, in medie, un centru de coworking trece pe break-even abia in 13-a luna de la deschidere - adica, nu mai acumuleaza pierderi operationale, dar nici nu face un profit.

Asadar, pare mult mai probabil scenariul ca operatorii de spatii de coworking pierd in continuare foarte multi bani prin costurile de operare decat ca ar fi cumva pe break-even, pentru ca spatiile de coworking nu functioneaza independent de principiile pietei. Exista nenumarate modele de business, iar fondatorii lor au la fel de multe motivatii si obiective. Dar, totul se reduce la cerere si oferta, care deocamdata nu si-a gasit adevaratele debusee.

Citeste si:
WeWork: Cum arata cel mai mare HUB de antreprenoriat din Israel
WeWork: Cum arata cel mai...

De exemplu, WeWork, un start-up american de spatii de coworking, deja vechi de 9 ani in piata din Statele Unite, dar si global, unde opereaza acum sub umbrela We Company, desi are o valoare de piata de 47 de miliarde de dolari, pierde foarte multi bani: circa 220.000 dolari in fiecare ora din fiecare zi, potrivit Financial Times, citat de Business Insider.

WeWork este cel mai mare operator de spatii de coworking din Manhattan, New York. In 2018, atat pierderile, cat si veniturile companiei WeWork s-au dublat, pana la 1,9 miliarde de dolari, respectiv 1,8 miliarde de dolari, potrivit Financial Times. Desi compania a estimat in martie anul curent venituri de 3 miliarde de dolari in 2019, a pierdut deja 700 milioane dolari in primul trimestru.

In aprilie, CEO-ul, Adam Neumann, a anuntat ca WeWork a facut in decembrie anul trecut primii pasi pentru oferta publica initiala (IPO), sub umbrela We Company. Dar, pe masura ce compania se pregateste de IPO, va trebui sa convinga investitorii ca avansul semnificativ al veniturilor constituie un motiv pentru a face o investitie pe termen lung in pofida unor pierderi la fel de mari.

Autorii studiului citat mai sus, arata, de altfel, ca, initial, primele spatii de coworking nu au fost construite pentru a face profit, ci pentru a imbunatati viata profesionala a angajatilor, din companiile chiriase in cladirile de spatii de birouri, prin facilitarea relatiilor dintre acestia si dezvoltarea unor comunitati.

COS, afaceri de 38 mil. euro...

Privind in perspectiva, operatorii de spatii de coworking si flexibile trebuie sa fie atenti la majorarea costurilor de operare in majoritatea pietelor importante, mai ales ca, odata cu cresterea concurentei, profitabilitatea industriei ar avea de suferit si mai mult. Operatorii de coworking vor continua insa sa se extinda pentru a acoperi mai bine cererea la nivel urban. Toate acestea, alaturi de faptul ca o cerere importanta ar putea veni mai mult din mediul corporativ (pe masura de companiile se muta sau se extind catre noi piete ori cauta flexibilitate in contractele de leasing), vor constitui un filtru pentru jucatorii de dimensiuni mai mici. pe care ii va elimina treptat din piata, in timp ce activitatea de fuziuni si achizitii va contribui la consolidarea operatorilor la nivel global.

Sursa foto: Rawpixel.com / Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Imobiliare si constructii »



Citeste si
Creste competitia pe coworking: operatorii trebuie sa vina cu noi idei