Cand sistemul de educatie romanesc se masoara, adesea, in promovabilitatea la bacalaureat, medii de zece obtinute la examenul national si olimpici internationali, cei din exterior, care incearca sa bata la portile inchise, atrag atentia asupra lipsurilor care afecteaza direct elevii de azi, forta de munca de maine. Neexploatarea abilitatilor, inexistenta atelierelor practice si rigiditatea sistemului in fata pietei muncii sunt doar cateva dintre lipsurile invatamantului romanesc pe care le evidentiaza Mona Nicolici, managerul departamentului de sustenabilitate al OMV Petrom, in cadrul unui interviu acordat pentru proiectul Inainte la Scoala.
Asa cum debuteaza o lectie de scoala, incepem cu definitii si caracteristici. Caracterizand sistemul de educatie din 2018, Mona Nicolici sustine ca acesta se incapataneaza sa treaca cu vederea nevoile pietei, sa ignore mesajele angajatorilor si sa respinga initiativele externe.
”Este un sistem inca rigid, care nu a reusit sa se deschida catre ceea ce se intampla in prezent in lumea reala. Toate tarile din lume se lupta cu asta, cu adaptarea la nevoile reale, la nevoile pietei de munca, pentru ca, pana la urma, orice copil care merge in scoala are, pe partea cealalta, un angajator la care vrea sa ajunga. Toti ne dorim acelasi lucru: copiii nostri sa faca scoala, pentru a avea o educatie, pentru a avea o cariera. Nu e ca si cum doar unii trebuie sa isi gaseasca un angajator si ceilalti nu. Romania nu are curajul sa rupa barierele astea si sa fie deschisa catre un tip de educatie care pune in centru creativitatea, vocatia elevului si partea practica”, spune Nicolici, care se implica, de mai bine de patru ani, in sistemul de invatamant profesional.
Citeste si:
Partea practica in sistemul educational romanesc este declarata pierduta. Ceea ce in urma cu 28 de ani era parte importanta din invatamantul romanesc, ateliere practice pentru tineri cu varste diferite, este, astazi, scos din program.
”Nu spun ca sistemul in care eu am invatat a fost mai bun decat ceea ce e astazi, desi parca sunt tentata sa spun ca da, dar noi aveam in scoala ateliere de practica in care eu am invatat sa croiesc, sa fac haine. In liceu imi faceam singura hainele. Baietii faceau parte tehnica, de mecanica, de traforaj, lucru manual, chiar asa se numea. Asta este o directie pe care scoala romaneasca a pierdut-o”, sustine Nicolici.
Mai mult, chiar si elevii din scolile profesionale duc lipsa de practica, din cauza faptului ca atelierele nu sunt dotate cu aparatura necesara, adauga reprezentanta OMV Petrom.
Citeste si:
Cine mai descopera talente?
Problemele sistemului de educatie se resfrang asupra elevului. Astfel, abilitatile si talentul nu mai sunt descoperite, tinerii aleg sa continue parcursul profesional pe drumuri despre care, in timp, descopera ca nu li se potrivesc si renunta.
”Nu se mai dezvolta creativitatea, nimeni nu se uita sa vada ce talente au copiii nostri, ce abilitati au, sunt indrumati catre o profesie fara sa fie evaluati sau indrumati corect. Foarte multi dintre ei renunta la jumatate, pentru ca isi dau seama ca nu e ceea ce le place sau ca nu e ceea ce vor sa faca. Suntem la acelasi nivel in care facem meditatii in particular, pentru ca scoala nu e suficient de dispusa sa le predea copiilor ce au nevoie, prea multe manuale, profesorii nu vin de cele mai multe ori la scoala si asta pot sa o spun din experienta de parinte. Se face educatie sub presiune si sub stres pe care elevul nu il poate sustine. Nimeni nu se gandeste ca poti sa distrugi emotional un copil sub presiunea unui examen cum e cel de capacitate. Presiunea evaluarilor nationale este, de multe ori un stres suplimentar, care nu il ajuta pe elev sa se dezvolte, nu face decat sa il frustreze, sa il sperie, sa il bage intr-o stare de anxietate. Liceele tehnologice sunt o struto-camila care, la sfarsit, nu formeaza nici profesionisti intr-un domeniu tehnic, nici niste teoreticieni. Din pacate, sistemul educational din Romania este ineficient, iar, noi, romanii, sustinem si finantam un sistem care la sfarsit da ori olimpici care pleaca din tara ori viitori someri. Formarea profesorilor este deficitara. Profesorii, la randul lor, se plang de salarii si de conditiile in care lucreaza. Insa mentalitatea pe care nimeni nu poate sa o dezradacineze a ramas acolo. Si ne invartim intr-un cerc vicios de prea multi ani”, spune Nicolici.
Citeste si:
Nicolici: Sunt lucruri cu care nu poti sa te lupti
Surd la strigatele angajatorilor care spun ca este ineficient si bolnavicios, sistemul de educatie stabileste cu dificultate parteneriate pentru viitorul pietei muncii. Ramane, insa, sa ne uitam peste gard, la vecini si sa speram ca intr-o zi, le vom prelua modelul.
”Sunt lucruri cu care nu poti sa te lupti, nici ca parinte, nici ca angajator. Toti angajatorii au nevoie de profesionisti si de resursa umana bine pregatita si din punctul de vedere al calitatii umane, dar si din punct de vedere profesional. In Franta, de exemplu, angajatorii au creat o miscare in care sunt un partener de dialog foarte puternic al statului, al guvernului, in care sunt implicati in scoala chiar de la nivelul de decizie al curricumului. Pentru ca imbinarea dintre nevoile pietei de munca si oferta pe care o face sistemul educational trebuie sa existe. Altfel, sunt doua dimensiuni care nu lucreaza una pentru cealalta. Sistemul educational trebuie sa ajute piata muncii sa isi gaseasca profesionistii de care are nevoie, in absolut orice domeniu. Angajatorii ar trebui sa fie implicati si sa aiba de unde sa recruteze. Acum se cauta mult meseriasi, instalatori, zidari, electricieni si constructori. Firmele mari care construiesc acum cauta ingineri constructori foarte buni. La o facultate de constructii ai putea ajunge dupa ce ai terminat un liceu tehnologic, nu un liceu teoretic. Ar trebui sa existe un sistem unitar care sa porneasca de la clasa profesionala, liceu tehnologic, cu acelasi nivel al actului educational, cu practica facuta in mod real, cu angajatorul implicat un mod real in scoala. Asta se intampla in alte tari. Austria si Germania sunt tari in care procentul elevilor care se duc catre scolile profesionale este undeva la 70% fata de cei care se duc spre zona academica”, explica Nicolici.
Citeste si:
Trei schimbari
Evaluarea vocationala a copiilor, introducerea atelierelor practice, ore de sport serioase si abilitati de viata – asta ar schimba, in primul rand, Mona Nicolici in sistem.
”In primul rand, as face evaluarea vocationala a copiilor. As incerca sa vad care sunt talentele lor, ce le place si m-as concentra pe a le dezvolta aceasta creativitatea. Apoi, partea practica, inca din gimnaziu, ajuta foarte mult. As introduce atelierele de practica, indiferent ca vorbim de croitorie, de sculptura, de traforaj”, spune Nicolici.
”E foarte greu sa spui ca as reintroduce orele de sport, pentru ca ele exista, dar as pune accent, as cauta si as dezvolta profesori de sport care sa dezvolte sportul de masa. As pune accent pe sportul de masa, pe un stil de viata sanatos. Daca ar fi si al patrulea lucru pe care as putea sa-l schimb, le-as dezvolta abilitatile de viata”, completeaza Mona Nicolici.
Citeste si:
Printre atatea deficiente existente in sistemul de invatamant, scoala romaneasca mai are doar ceva bun: elevul, conchide Mona Nicolici.
Sursa foto: Agerpres Foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
