Anual, peste 200 de milioane de zile de munca se pierd din motive de sanatate mintala. In realitate, aproape 60% dintre angajati nu au vorbit cu nimeni la serviciu despre starea lor de sanatate mintala, subiectul fiind considerat unul tabu in societate, potrivit unui studiu publicat de Harvard Business Review.

Companiile care doresc sa imbunatateasca starea de sanatate mintala a angajatilor lor - in special pentru grupurile demografice mai tinere - trebuie sa isi adapteze strategiile. Sanatatea mintala nu este doar o problema de HR, este, de asemenea, o problema de diversitate, echitate si incluziune (DEI) si se poate transforma intr-o categorie separata.

In acelasi timp, sanatatea mintala trebuie privita printr-o lentila intersectionala din cauza faptului ca variaza destul de mult experienta fiecaruia. Asta inseamna ca departamentele de resurse umane sau programele de asistenta pentru angajati nu sunt suficiente.

Astfel, cele mai cautate locuri de munca trebuie sa ofere resurse pentru sanatatea mintala, precum o cultura organizationala deschisa care tinde spre acceptare, programe de training si informatii clare cu privire la cine sau unde putem cere ajutor.

Cum ajungem sa suferim de depresie?

Nu trebuie sa confundam tristetea cu depresia asa cum nu trebuie sa confundam depresia cu doliul, a declarat Mircea Miclea, doctor in psihologie, in cadrul unui eveniment de lansare al primului hub antidepresie din Romania. Potrivit acestuia, romanii trebuie sa fie atenti la trei chei de control: calitatea vietii, calitatea relatiilor cu cei din jur si performantele de la serviciu. Daca aceste elemente esentiale sunt afectate, atunci se poate vorbi despre o depresie.

Citeste si:
Efectele insecuritatii locului de munca: de la stres la depresie
ICCV: Insecuritatea locului...

Exista nenorociri care vin peste noi in mod firesc si care deterioreaza echilibrul nostru emotional. Daca doliul respectiv tine mai mult de sase luni si in continuare sunt afectate cele trei elemente esentiale, atunci trebuie sa apelam la ajutor.

Mircea Miclea - doctor in psihologie

Mircea Miclea a explicat ca instalarea depresiei are cauzalitati multiple, pentru ca este o tulburare foarte complexa. Cu toate ca exista si o anumita predispozitie genetica, aceasta conteaza in proportie de doar 30%: "Se poate transforma intr-o realitate doar intr-un anumit context si atunci alte elemente pot deveni catalizator si transforma o predispozitie intr-o realitate", spune psihologul, care aminteste de anumite traume, o pierdere majora sau pierderea job-ului.

Cea mai mare rata a depresiei o au persoanele somere, atrage atentia Miclea.

Citeste si:
A fost lansat depreHUB, un instrument util in lupta contra depresiei
A fost lansat depreHUB,...

Pierderea locului de munca nu inseamna numai pierderea unei surse de bani, ci inseamna si pierderea unei identitati. Daca ne pierdem job-ul avem o criza de identitate, ce facem noi daca nu mai facem ceea ce stim ce facem.

Mircea Miclea - doctor in psihologie

Incidenta depresiei la femei este mai ridicata decat la barbati, spune psihologul. Pe de alta parte, femeile sunt mai dispuse sa constientizeze starile pe care le traiesc si sa povesteasca altora (prieteni, medic, colegi) despre acestea. De aici exista o prevalenta a depresiei mai mare la femei, care in mare masura tine de faptul ca au curajul sa constientizeze depresia si sa o raporteze medicului sau psihologului.

Depresia netratata duce la suicid?

Citeste si:
Milenialii renunta la job din cauza problemelor de sanatate mintala
Statistica ingrijoratoare:...

"Nu!", precizeaza Micle. Psihologul explica faptul ca gandurile suicidale apar atunci cand persoanele sunt intr-o faza depresiva, insa majoritatea suicidului nu se comite in depresie ci in situatii psihotice sau impulsive. "Asta nu inseamna ca uneori depresivii nu au ganduri suicidale si pot sa aiba o anumita predispozitie spre suicid, insa e gresit sa gandim ca daca avem depresie atunci sansa de a ne sinucide este mare".

Cum sa evitam depresia la locul de munca: "Trebuie sa fim curajosi"

Luiza Banyai, manager department Dezvoltare organizationala ENEL si ambasador depreHUB, este de parere ca intr-o companie este important ca aceasta sa investeasca atat in dezvoltarea angajatilor din punct de vedere profesional cat si emotional. "Am avut ocazia sa lucrez in numeroase organizatii si am vazut ce inseamna sa dezvolti oameni. Am intalnit organizatii care au inteles ca investind in individ si in zona cresterii emotionale vor face o diferenta", spune Banyai.

Intrebata despre ce isi doreste generatia noua, aceasta considera ca tinerii vor sa se poata exprima, sa faca ceea ce le place, "sunt foarte curiosi". De asemenea, spune ca este important sa invatam sa cerem, sa ne pese, sa cerem celorlalti sa ne respecte.

"Este o responsabilitate atat a companiei dar si a noastra sa putem sa cerem. Exista nevoia sa invatam sa ne pese, sa cerem celorlalti sa ne respecte, sa aiba incredere in noi, sa ne recunoasca meritele. Companiile care au invatat acest lucru fac progrese mari si au politici foarte bine corelate cu zona dezvoltarii emotionale, care incurajeaza integrarea", spune Banyai.

"Nu stim sa ne definim emotiile"

Luiza Banyai este de parere ca romanii trebuie sa invete sa ceara pentru ca merita: "Trebuie sa ii invatam pe copiii nostri ca au dreptul sa ceara, au dreptul sa fie respectati, ca au dreptul sa-si exprime emotiile. E foarte greu sa exprimam emotiile pe care le traim, nu stim de fapt cum sa le definim. In organizatii, in momentul in care simtim ca ceva este in neregula, sa avem curajul sa spunem", explica aceasta.

Programele de wellbeing in companii scad riscul de anxietate si depresie

O componenta importanta a proiectului depreHUB, dedicat problemelor de sanatate mentala, este cea dedicata mediului de business si corporatiilor care vor sa investeasca in bunastarea emotionala a angajatilor. In acest sens, Psih. Yolanda Cretescu sustine ca interventia prin programe de wellbeing, psihoeducatie si screening emotional poate face ca riscul aparitiei si dezvoltarii de tulburari emotionale sa fie mult diminuat.

“Dinamica actuala a contextului profesional si economic, presiunea sociala, stresul din mediul organizational sunt factori care, negestionati corect si la timp, predispun individul la burnout, anxietate si depresie. De altfel, statisticile ne arata ca 50% din concediile medicale sunt cauzate de depresie si anxietate. Programele de sanatate emotionala si psihoeducatie vin atat in sprijinul angajatilor, prin dobandirea de practici pentru combaterea stresului si prevenirea burnout-ului, cat si in sprijinul companiilor, prin cresterea productivitatii si motivatiei personalului”.

Sursa foto: Unsplash

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Social »



Citeste si
STUDIU: De ce suntem mai tristi duminica