Lucrătorii pe platforme de ridesharing și delivery din Uniunea Europeană, cum ar fi, spre exemplu, Uber și Bolt, au devenit un fenomen în ultimii ani din punct de vedere al numărului celor implicați în aceste activități. Astfel, aceștia reprezintă o populație mai mare decât a României, fiind vorba de aproape 30 de milioane de persoane. Cu toate acestea, activitatea lor tinde să devină o problemă tot mai mare cu cât aceștia devin mai "dependenți" de activitatea lor și nu se reprofesionalizează: lipsa măsurilor de protecție socială pe relația cu platformele de ridesharing și delivery, de la asigurare de sănătate și până la măsuri de protecție a muncii.
Astfel, Dragoș Pîslaru, europarlamentar direct implicat într-o inițiativă legislativă europeană care vrea să reglementeze acest lucru, a declarat pentru wall-street.ro faptul că, în acest moment, există mai multe preocupări la nivel european cu privire la provocările care apar pe piața forței de muncă și modul în care relațiile de muncă sunt reinventate.
Industrie de 20 de miliarde de euro
La această situație nu s-a ajuns însă peste noapte. Prin urmare, spune europarlamentarul român, în pandemie a existat o aplecare importantă către teleworking, astfel că, ușor-ușor, s-a constatat că apare o pondere din ce în ce mai importantă a ceea ce înseamnă platforme digitale și a lucrătorilor care activează pe acestea.
Acesta adaugă faptul că, evident, Uber și Bolt sunt două astfel de exemple, dar inițiativa legislativă nu le vizează numai pe acestea. Astfel, draftul legislativ aflat în lucru vizează inclusiv servicii precum Uber Eats, dar și alte companii similare care livrează fie produse alimentare, fie lucruri care sunt legate de curierat.
Citeste si:
Inițiativa este una de amploare, în acest sens Dragoș Pîslaru atrăgând atenția că este vorba despre 28 de milioane de lucrători pe platforme digitale în Europa, într-o industrie evaluată la peste 20 de miliarde de euro.
Complexitatea situației nu stă însă doar în numărul persoanelor implicate în aceste activități.
Prin urmare, spune europarlamentarul român, cu cât s-a dezvoltat mai mult industria de profil, cu atât mai mult au început să existe lucrători care au devenit "dependenți" de aceste platforme, persoane care lucrează cu normă întreagă, sau chiar peste 8 ore pentru acestea.
Citeste si:
Discutăm, prin urmare, de persoane care, deși sunt dependente de aceste platforme digitale, nu au niciun fel de protecție socială. Vorbim despre protecție de sănătate, de securitate, dar și despre aspecte care țin de pensii, sau de venituri care sunt imprevizibile din cauza algoritmilor care îi scot din aplicație sau îi lasă să intre în funcție de niște proceduri automatizate.
Dragoș Pîslaru, europarlamentar român
Când ar putea deveni realitate inițiativa
Astfel, subliniază Dragoș Pîslaru, practic, acești oameni pot munci niște ani buni și se pot trezi că nu au niciun fel de protecție socială pentru că au fost considerați de platformele care îi angajează ca fiind lucrători independenți.
În consecință, arată europarlamentarul, deja din decembrie 2021, Comisia Europeană a emis o directivă pentru o propunere legislativă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe aceste platforme.
Ulterior, urmând parcursul legislativ european firesc, a început activitatea co-legislatorilor, Parlamentul European și Consiliul European, cele două instituții stabilindu-și pozițiile pe acest subiect.
Cât despre activitatea sa personală pe acest dosar, Dragoș Pîslaru spune că forul pe care îl reprezintă a votat raportul în Comisia de muncă și afaceri sociale cu perspectiva Parlamentului European pe această propunere legislativă.
Citeste si:
Apoi, Consiliul și-a creat abordarea generală pe dosar, astfel că deja au început așa-numitele trialoguri între cele trei instituții UE.
În acest moment, practic, ne uităm cu destulă speranță ca până la sfârșitul acestui an, deci în președinția spaniolă, să putem ajunge la o concluzie. Asta ar însemna că vom avea un act legislativ adoptat în această legislatură, care, fiind o directivă, ar urma să intre în vigoare cam în doi ani.
Dragoș Pîslaru, europarlamentar român
În concluzie, arată europarlamentarul român, în 2025 ar trebui ca toți acești lucrători să aibă niște măsuri suplimentare de protecție, sau o reclasificare din lucrători independenți în lucrători conform relațiilor clasice de muncă.
Sursa foto: Shutterstock / LCV
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
