Ultimele evenimente tragice din România, precum explozia de la Crevedia sau accidentul din 2 Mai, ne fac încă o dată să ne fie teamă să locuim în propria noastră țară. Am vrea ca cineva să găsească o rezolvare, iar până atunci vom blama, pe bună dreptate, autoritățile. Cu toate acestea, dacă privim spre fiecare accident care a avut loc în ultimul timp în țara noastră, vedem că există un numitor comun, acela că totul s-ar fi putut evita dacă românii nu încălcau legea.
Ne-am obișnuit deja cu tragediile și am început să urmărim știrile ca pe niște seriale crezând că tot ce se întâmplă acolo nu ni s-ar putea întâmpla niciodată. Mai mult de atât, tindem să judecăm atunci când vedem cum nerespectarea legii duce către o tragedie, dar nu ne gândim niciodată de câte ori am fost noi „în pantofii infractorului”.
Nu mă refer aici la abateri grave, ci doar la nerespectarea unor reguli pentru care în alte țări am plăti o amendă usturătoare; precum mersul cu autobuzul fără bilet sau aruncarea unui chiștoc pe stradă. Sunt românii mai predispuși la încălcarea legii față de alte nații? Am încercat să răspund la această întrebare cu ajutorul avocatului Andrei Moroianu și a antropologului Radu Umbreș.
Citeste si:
Legea în România este cretină, ca să o spun pe șleau. În țările pe care le dăm mereu ca exemplu pozitiv, educația s-a făcut cu forța. Nu e în natura omului să respecte legea.
Andrei Moroianu, avocat
Un lucru pe care l-am observat despre români este că, atunci când călătoresc într-o țară străină, tind să respecte legea aplicată acolo. Să fie din teama pedepselor sau puterea bunului exemplu? Am putea pune acest comportament atât pe seama amenzilor usturătoare din țările din Occident, dar și pe comportamentul uman de „a merge după turmă”. Din punct de vedere antropologic, în România, oamenii se feresc să respecte legea fiindcă nu își doresc „să plătească” și pentru cei care nu o respectă.
„Orice normă socială, fie că este ea o lege, o conduită informală, o regulă de bun simț sau o formă de a gestiona niște probleme recurente, este respectată dacă marea majoritatea oamenilor consideră că ceilalți o vor respecta. Cu alte cuvinte, mă voi supune regulii dacă și ceilalți o fac, altfel mă voi afla între cei care plătesc costul corectitudinii în timp ce alții profită de pe urma nerespectării normei”, a explicat antropologul Radu Umbreș.
Citeste si:
Când vorbim despre niște diferențe „genetice” între români și alte nații când vine vorba de respectarea legilor, nu suntem cu nimic mai diferiți decât ceilalți, însă, diferența o face educația. Cu toate că tânjim mereu după această „Românie educată”, conform avocatului Andrei Moroianu, aceasta nu se poate realiza fără fermitate, deoarece, ființa umană nu este programată natural să respecte reguli.
„Aplicarea legii este mai degrabă o problemă în România. În țările pe care le dăm mereu ca exemplu pozitiv, cum sunt țările din Vestul Europei, educația s-a făcut cu forța. Nu a făcut nimeni nimic de bună voie. Nu e în natura omului să respecte legea. Este în natura oamenilor să se opună legilor, fiindcă nu e ceva care a existat tot timpul în natură, ci un lucru inventat de oameni”, este de părere Andrei Moroianu.
Citeste si:
De ce să respect eu legea? Sunt eu mai prost decât ceilalți?
Dacă am trasa anumite paralele cu copilăria noastră, ne-am putea imagina situația din România ca o sală de clasă unde avem o tablă mâzgălită, fix înainte de oră. Buretele ar putea fi legea din România, iar tabla, viața de zi cu zi. Problema este atunci când niciun copil nu vrea să folosească buretele ca să nu fie luat drept prostul clasei, așa că tabla va fi curățată doar când va exista „un vinovat” ales de o autoritate (în cazul de față, profesorul).
Pare doar povestioară, dar cam acesta este modul de gândire al românilor, cu precădere în mediul de afaceri: dacă eu voi respecta respecta legea, voi fi în dezavantaj decât concurența.
„Oamenii de afaceri «driblează» autorizațiile pentru «că așa se face» - adică ei consideră că și competitorii lor fac același lucru. De ce să fii atunci singurul cinstit (și prost)? Un bucureștean aruncă chiștoace pe jos pentru că vede că și ceilalți fumători fac asta. La ce bun să cari chiștocul până la următorul coș? Oricum orașul e mizerabil și cu și fără gestul tău”, explică Radu Umbreș.
Citeste si:
Povestea se rupe în momentul în care elevii nu mai au încredere în profesor, adică că acesta va găsi un mod corect pentru a nominaliza pe cineva să șteargă tabla. Dacă am face o paralelă cu ce se întâmplă în România, am putea spune că profesorului este polițistul care să afle cine este vinovatul. Întrebarea este: mai are cineva încredere în autorități?
„Mai rău este faptul că cetățenii se așteaptă, deseori în mod justificat dar nu mereu, ca regulile să nu fie respectate fix de cei care ar trebui să le impună: poliție, inspectori, sau alte forme de autoritate formală”, adaugă Umbreș.
De ce legea din România îngroapă antreprenorii
După ce am dezbătut componenta antropologică legată de nerespectarea legilor, trebuie să discutăm și despre ce fel de lege trebuie să respecte românii. Conform avocatului Andrei Moroianu, când vorbim despre mediul de business din țară, antreprenorii nu ar putea să păstreze un business în viață dacă ar respecta toate reglementările impuse.
Citeste si:
„Legea în România este cretină, ca să o spun pe șleau. În ceea ce privește antreprenorii, aceștia nu ar mai putea face profit dacă ar respecta tot ce scrie în lege. Problema este că prevederile sunt mult prea numeroase, nu prea poți să fii cu toate la punct și să mai ai un business în România”, explică avocatul Andrei Moroianu.
Unul dintre motivele pentru care mediul de business din România este aproape forțat să nu respecte legea este din cauza faptului că legile aplicate companiilor nu depind de dimensiunea afacerii.
„Din păcate, legislația din România este unitară și nu este scalabilă în funcție de dimensiunea unei companii. Fie că ai un business de 20 - 50 de mii de euro, fie unul de 50 de milioane de euro, e cam aceeași legislație. Atunci, nici antreprenorii nu sunt încurajați să respecte legea”, explică Andrei Moroianu.
Citeste si:
Românii respectă cu sfințenie Cele 10 Porunci, dar nu și Constituția României
România este o țară intens religioasă, iar în multe situații, atunci când au nevoie de ajutor, preferă oricând să ceară ajutorul unei forțe divine, decât cel al poliției. Conform datelor de la recensământul din 2022 dintre românii care au declarat că practică o religie, aproximativ 85,4% (16 milioane), sunt creștini ortodocși. Cu toate că aceste cifre nu reprezintă neapărat și numărul de practicanți, nu suntem străini de felul în care românii respectă Decalogul și ignoră legile propriu-zise.
„Cred că ar fi interesant de văzut cum aceeași români care pare că nu respectă unele reguli sunt foarte stricți în a respecta altele, de exemplu, interdicția de a lucra duminica. Aceasta este respectată mai ales în mediul rural unde există o presiune socială a uniformității (toată lumea pare că respectă regula) care produce o aparentă disciplină socială”, spune antropologul Radu Umbreș.
Nota redactorului
Știința ne arată că românul nu este fiziologic diferit de alte nații: nu, românii nu aleg să nu respecte legea fiindcă sunt descendenții lui Decebal. Problema generală, cea a filosofiei de „merge și așa” a îmbrăcat un popor în nepăsare și sentimente de neputință. Desigur, haina aceasta de indiferență mai este găurită, ici și colo, de oameni care ne arată că „nu ești prostul clasei” dacă începi să faci bine.
Sursa foto: shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
