Deși campania electorală nu a început, ministrul Energiei folosește tema termoficării în Capitală împotriva actualului primar, căruia foarte probabil îi va fi contracandidat la alegerile locale.

Ministerul Energiei a anunțat că a notificat Primăria Generală privind Memorandumul aprobat de Guvernul României privind ”Marea Unire” dintre ELCEN și Termoenergetica. Sebastian Burduja, în subordinea căruia este ELCEN (adică centralele care produc agentul termic) cere acum Primăriei Municipiului București (de care ține Termoenergetica, adică conductele) să transmită un punct de vedere. ”Acesta ar trebui să reflecte acordul de principiu (neangajant) pentru fuziunea dintre Societatea Electrocentrale București S.A. (ELCEN) și Compania Municipală Termoenergetica București S.A. (C.M.T.E.B.).”

Burduja face apel la Nicușor Dan

Scopul fuziunii, afirmă ministerul, este de a asigura crearea unui serviciu public integrat de alimentare cu energie termică, operat printr-un sistem centralizat și integrat de energie termică (SACET) în Municipiul București. ”Această inițiativă este vitală pentru îmbunătățirea eficienței și sustenabilității furnizării energiei termice în capitală, având un impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor.”

Mai mult, se face un apel publia către Nicușor Dan ”pentru a se alătura dialogului inițiat încă din august 2023. Până în prezent, acest apel nu a primit un răspuns, iar Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, subliniază necesitatea unei colaborări strânse și eficiente pentru binele cetățenilor din București.”

Sebastian Burduja invocă avaria de luni, 12 februarie, o situație pe care o califică drept inadmisibilă. ”Noi facem tot ceea ce depinde de ministerul Energiei pentru rezolvarea acestei probleme, alocând bani din Fondul pentru Modernizare atât pentru modernizarea CET-urilor, cât și pentru reabilitarea rețelei. Am lansat deja de două săptămâni un apel de peste jumătate de miliard de euro pentru investiții în rețele de termoficare, cu alocarea fondurilor pe principiul primul venit - primul servit. Din păcate, până astăzi Primăria Municipiului București nu a depus niciun proiect, deși problema este extrem de gravă. La fel de grav este și faptul că Termoenergetica, o companie a Primăriei Generale, datorează la zi ELCEN, companie a Ministerului Energiei, aproximativ 800 de milioane lei. Îl invit pe Primarul Nicușor Dan să găsim împreună o soluționare rapidă a nevoilor bucureștenilor.”

Gigacalorie mai ieftină în Capitală?

Ministrul spune că în acest fel gigacaloria se va putea ieftini în București. ”Așa vom putea reduce facturile bucureștenilor cu întreținerea, ca Gcal să fie 400 lei ca la Oradea, nu 1000 de lei ca în Bucureștiul de azi. Se poate face până în 2025, totul e să vrea și Primăria București”, afirmă Burduja, care îl cheamă pe Nicușor Dan la discuții. De fapt, prețul gigacaloriei în iarna 2023-2023 este de 346 lei/Gcal cu TVA. Dar primăria achită cea mai mare parte din acest preț, care altfel ar trece de 1.000 de lei, așa cum se întâmplă în alte orașe, unde municipalitatea nu mai susține financiar costurile cu încălzirea la blocuri și case. Pe de altă parte, subvenționarea gigacaloriei înseamnă că inclusiv bucureștenii care nu sunt racordați la sistemul de încălzire centralizată, ci au centrale proprii, acoperă o mare parte din facturile celor racordați, prin taxele și impozitele locale pe care le plătesc.

De ce este necesară această ”Mare Unire” a termoficării din București? Practic, ELCEN produce apa caldă de la robinet și din calorifere, dar Termoenergetica o furnizează prin rețeaua de termoficare. Cine e însă de vină dacă nu avem apă caldă? S-a stricat unul dintre cele 4 CET-uri (care sunt ale ELCEN) sau o țeavă (care ține de Termoenergetica)?

Mai mult, din cauză că termoficarea e împărțită de peste trei decenii în 2 companii, constant una dintre ele acumulează datorii la cealaltă și practic se trimit reciproc în insolvență. De altfel, și memorandumul recunoaște existența unor datorii uriașe ale Termoenergetica la ELCEN: peste 800 de milioane de lei, practic din facturi de furnizare a energiei termice neplătite. Fuziunea celor două companii este condiționată de plata acestei sume, care trebuie făcută practic din bugetul Primăriei Capitalei.

De asemenea, atât ELCEN cât și Termoenergetica au active extrem de vechi. Pe de o parte, faimoasele conducte din București, unele vechi și de peste jumătate de secol, care sunt înlocuite treptat. Pe de altă parte, CET-urile produc energie termică și electrică cu costuri mari, deoarece, cu excepția CET Vest, folosesc o tehnologie învechită – în unele cazuri, tot de acum jumătate de secol.

Este plauzibilă fuziunea ELCEN-Termoenergetica?

Dacă fuziunea ELCEN-Termoenergetica se va realiza – ceea ce nu e deloc sigur, dat fiind eșecul din trecut – noua companie ar urma să aibă Ministerul Energiei ca acționar majoritar. Primăria ar putea însă veni cu aport de capital. De asemenea, Primăria va continua să acopere pierderile din rețea, deoarece Municipiul București va deține, în continuare, în proprietate publică, rețelele de termoficare, conform prevederilor Codului Administrativ. Or aceste pierderi sunt de ordinul sutelor de milioane de lei (se estimează 420 de milioane pentru ultimii doi ani).

Altfel spus, municipalitatea este marele pierzător din această fuziune și e puțin plauzibil ca Nicușor Dan să o accepte. După alegeri, lucrurile s-ar putea însă schimba, dacă primarul va avea aceeași apartenență politică cu ministrul Energiei. Dar, chiar dacă fuziunea ELCEN-Termoenergetica se realizează, dată fiind problema activelor învechite, nu există nicio garanție că noua companie nu va genera noi pierderi și că nu se va ajunge la o nouă insolvență. Pentru bucureștenii racordați la sistemul centralizat, ”Marea Unire” a termoficării ar putea deci să nu aducă nicio îmbunătățire.

Sursa foto: wall-street.ro

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri