Câți tineri mor, anual, pe drumurile din România
„Educaţia rutieră, cel puţin pentru cei care sunt din generaţia mea, se făcea în şcoli înainte de Revoluţie. De 35 de ani, luaţi, să spunem aşa, deturnaţi de la interesul pentru educaţie de grijile cotidiene am uitat să mai facem educaţie. Am ajuns după 35 de ani în situaţia în care numărul accidentelor rutiere sau numărul morţilor din accidente rutiere în rândul tinerilor a depăşit numărul deceselor din cauza tuberculozei şi din cauza consumului de droguri. Deci, aceasta este adevărata dimensiune a accidentelor rutiere şi a riscului pe care îl reprezintă pentru societate, în special pentru tineri. Nu avem pretenţia că prin această campanie vom crea brusc o iluminare, dar începem să mutăm reflectorul de pe alte activităţi pe cauza principală, şi anume educaţia", a afirmat Şerbănescu.
Potrivit acestuia, educaţia înseamnă crearea unui reflex care, odată creat, nu va mai presupune un efort de a respecta regulile rutiere.
„Toţi suntem - toţi de aici, din sală, şi toţi din societate - suntem rodul unei educaţii care a început de când eram mici. Ne spălăm pentru că am fost educaţi să ne spălăm, nu aruncăm gunoiul pe stradă pentru că am fost educaţi să nu aruncăm gunoiul pe stradă, mâncăm cu furculiţa pentru că am fost educaţi să facem treaba asta. De ce să nu fim educaţi de mici să respectăm şi regulile rutiere? În momentul în care îţi intră în reflex, pentru că, de fapt, educaţia asta înseamnă: crearea unor reflexe pe termen lung, în momentul în care-ţi intră în reflex că n-ai voie să te urci la volan chiar dacă ai băut o bere, n-ai voie să te uiţi la volan chiar dacă, mai nou acum că se consumă droguri, ai tras un joint, n-ai voie să răspunzi la telefon sau să te uiţi în telefon când eşti la volan, nu ai voie să nu fii atent în momentul în care traversezi, în momentul în care se creează acest reflex, nu va mai exista efortul de a respecta regulile rutiere”, a transmist purtătorul de cuvânt de la CNAIR.
„Le vei face natural şi asta încercăm să facem acum: să obişnuim tinerii - pentru că ne adresăm în special tinerilor, şcolarilor - să îi obişnuim şi să le creăm reflexul de a respecta legislaţia rutieră şi conduita preventivă impusă de societate, dar, în acelaşi timp, să îi determinăm şi pe adulţi ca, traşi de mânecă, practic, de copii, să-şi aducă şi ei aminte de regulile rutiere şi de respectarea acestor reguli", a spus reprezentantul companiei de drumuri.
În opinia sa, cu cât educaţia este mai timpurie, cu atât va fi nevoie mai puţin de factorul coercitiv. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a organizat, joi, prima conferinţă din cadrul proiectului pilot "Campanie naţională de creştere a siguranţei rutiere prin informarea şi educarea elevilor din judeţele tranzitate de DN 1 şi DN 2 pe sectoarele aflate în administrarea CNAIR".
CNAIR a primit peste 1 mld. lei, bani din PNRR, pentru siguranță rutieră
Printre proiecte acesta a amintit iluminarea trecerilor de pietoni cu sisteme foarte performante de detectare a prezenţei pietonilor în zonă de la o distanţă suficientă pentru a frâna, îmbunătăţirea marcajelor rutiere sau implementarea la intrarea în localităţi a unor echipamente de calmare a traficului.
"Aceasta este prima campanie pe care CNAIR o desfăşoară în cei 35 de ani (de la Revoluţie - n. r.) şi o facem singuri. A mai fost una în anii 2007, când eram în perioada de accedere în Uniunea Europeană şi ne-au fost alocate fonduri. Atunci a fost o campanie pe care am desfăşurat-o împreună cu Poliţia Rutieră. Acum, datorită acestor fonduri care pentru noi au fost un balon de oxigen, practic, dat de PNRR, am reuşit să promovăm şi o campanie de siguranţă rutieră", a afirmat reprezentantul companiei de drumuri.
Potrivit acestuia, DN1 şi DN2 sunt cele mai negre trasee, unde se întâmplă accidente cu consecinţe grave, cu morţi şi răniţi, iar printre acestea se află şi copii.
"Probabil că mulţi dintre dumneavoastră ştiu de ce am ales DN1 şi DN2: pentru că şi DN1 şi DN2 sunt pe harta noastră inginerească cele mai negre, ca să zicem aşa, trasee unde se întâmplă accidente cu consecinţe grave, cu morţi şi răniţi. Nu în ultimul rând, şi copii se află printre aceste victime. Noi ne preocupăm în continuare şi de dotarea drumurilor cu tot ceea ce înseamnă siguranţă rutieră.
Astfel, de la începutul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă au fost alocaţi pentru siguranţa rutieră 1.000.000.239 lei şi câteva proiecte, ca să le menţionez, pentru că ele au fost destul de multe, sunt: iluminarea trecerilor de pietoni cu nişte sisteme foarte performante cu care practic poţi să detectezi prezenţa pietonilor în zona trecerilor de pietoni de la o distanţă suficientă ca să poţi să frânezi. De asemenea, au fost îmbunătăţite marcajele rutiere din această zonă periculoasă", a menţionat el.
În plus, compania de drumuri are "o abordare foarte specială" la intrările în localităţi, prin implementarea unor echipamente de calmare a traficului în momentul în care participantul la trafic intră în localitate.
"La intrare am echipat nişte console care sunt deasupra drumului cu nişte radare care indică viteza instantanee şi s-au gândit nişte copii din Oltenia că ar fi bine să facă concursuri de viteză alergând pe partea de carosabil în locul maşinilor. Acel radar instantaneu le arăta viteza cu care ei alergau înspre consola respectivă. Este un mod de educaţie şi acesta.
Suntem în curs de a implementa aproximativ 130 de astfel de device-uri pentru calmarea traficului, multe sensuri giratorii, pasaje subterane denivelate dotate cu lifturi şi scări rulante prin care, practic, în zonele foarte aglomerate, desfiinţăm trecerile de pietoni la nivel care prezentau un risc sporit de accidente, multă semnalizare rutieră, în special semnalizare luminoasă cu alimentare solară pentru că ele sunt foarte eficiente şi, nu în ultimul rând, kilometri întregi de sisteme de protecţie pasivă. E vorba de parapeţi pe care i-am amplasat în zonele unde înregistram multe accidente", a explicat Cristian Andrei.
El a subliniat că toate aceste măsuri au dus la o scădere, în ultimii cinci ani, cu aproximativ 42% a numărului de victime din accidente grave în "punctele negre" care erau monitorizate.
"Acest lucru ne dă speranţa ca, până în anii 2030, pentru măsurile care sunt deja în diferite stadii de implementare pe aceste zone de puncte periculoase de pe reţeaua de drumuri naţionale şi autostrăzi, să poată fi atinsă ţinta Comisiei Europene de reducere a numărului de persoane decedate provenite din accidente rutiere cu 50%. Suntem aproape de acest target. Dacă vom continua în acest ritm şi vom avea şi susţinerea financiară, pentru că fără bani, să fim sinceri, este foarte greu să ai rezultate...E vorba şi de (...) coerciţie", a susţinut acesta.
Andrei a făcut referire la programul e-Sigur, prin care, în opinia sa, se vor obţine mult mai multe rezultate pe partea de coerciţie.
"Pentru coerciţie, tot în cadrul acestor probleme, avem alocate fonduri ca să aplicăm programul e-Sigur. Programul e-Sigur reprezintă practic amplasarea acelor radare de viteză care vor trimite amenzile acasă şi cred că vom avea mult mai multe rezultate din coerciţie decât aceste măsuri, care sunt mai mult, să zicem, demonstrative sau un exemplu educativ. Vreau să vă spun că datorită acestei reduceri de accidente, din măsurile pe care le-am aplicat, am obţinut o economie a costului social de aproximativ 5,62 miliarde de lei.
Practic, am redus numărul de accidente, avem de la Comisia Europeană evaluarea cât costă un mort şi un rănit grav, iar totalul celor salvaţi conduc la această sumă. Gândiţi-vă că am investit doar 1.000.000.400 şi am obţinut economii de aproximativ 5,6, deci aproape un miliard de dolari. În 5 ani este ceva pentru o ţară în care ne zbatem să obţinem fiecare leuţ ca să redresăm bugetul ţării", a subliniat oficialul CNAIR.
