Studiu ASE: Scadenţele scurte există o aliniere aproape perfectă între ROBOR şi coridorul BNR
Acesta a explicat că analiza a urmărit relaţia dintre indicii ROBOR, conduita politicii monetare şi indicatorii macroeconomici şi a fost finanţată de Raiffeisen Bank.
"Am vrut să facem un studiu empiric, prin urmare, să vedem cu date exacte relaţia dintre indicii ROBOR, conduita politicii monetare, dar şi factorii macroeconomici care, inevitabil, influenţează indicii ROBOR. Bineînţeles că am mers pe indicii ROBOR pe toate scadenţele pentru a vedea exact modul în care sunt influenţaţi de rata de dobândă de politică monetară. Şi am vrut să analizăm, de fapt, abaterile ROBOR faţă de nivelul de echilibru, dar totodată să vedem şi de unde provin aceste diferenţe", a spus Radu Ciobanu.
Potrivit acestuia, pentru scadenţele scurte există o aliniere aproape perfectă între ROBOR şi coridorul BNR, însă la maturităţi mai lungi apar deviaţii, mai ales în perioade de volatilitate.
"Dacă mergem pe scadenţe mai lungi, la 3 luni, vedem cum ROBOR iese puţin din coridor, mai ales în perioada de volatilitate mare din 2022. Pe scadenţe lungi, ratele ROBOR devin independente faţă de mecanismele pieţei pe termen scurt, pentru că automat băncile înglobează în ROBOR şi anticipaţiile viitoare privind inflaţia, privind evoluţia economiei, privind riscul de ţară (...) în perioadele în care avem inflaţie foarte mare, e clar că ratele de dobândă sunt mai ridicate. Băncile anticipează aceste lucruri şi, automat, vor să-şi menţină valoarea reală a capitalului împrumutat", a arătat acesta.
Un factor important în formarea ROBOR este lichiditatea din sistemul bancar
El a menţionat că un factor important în formarea ROBOR este lichiditatea din sistemul bancar.
"ROBOR este guvernat şi de lichiditatea din piaţă. Am luat ROBOR la 3 luni, am luat spread-ul faţă de rata de dobândă de politică monetară, dar am comparat şi cu lichiditatea. Vedem că în perioadele în care, cu adevărat, aveam o anumită lichiditate plasată, acolo este şi un ROBOR ceva mai ridicat. Era şi normal să fie aşa, pentru că lichiditatea este un factor foarte important şi influenţează rata ROBOR şi dorinţa băncilor de a plasa sau atrage lichiditate", a afirmat Ciobanu.
El a adăugat că, pentru scadenţele lungi, inflaţia şi riscul suveran au un rol decisiv.
"Pentru maturităţile lungi, observăm că inflaţia şi riscul suveran sunt foarte relevante şi determină o rată mai ridicată a ROBOR, exact cum aveam situaţia macroeconomică a României, care poate ieşi pe perioade scurte de timp din coridorul facilităţii de depozit şi al facilităţii de creditare, dar imediat este trasă înapoi din perspectiva acestui lucru pentru că vorbim despre percepţiile la risc pe care le au băncile din sistem când vine vorba de aceste rate la maturităţi mai ridicate", a explicat profesorul.
Concluzia studiului este că deviaţiile ROBOR nu sunt aleatorii şi se corectează gradual
"Există o legătură stabilă pe termen lung între ROBOR şi rata de dobândă de politică monetară. Da, nivelul observat al ROBOR poate devia temporar faţă de acest nivel de echilibru, dar imediat este repus şi tras în parametrii optimi la nivel de echilibru. Rezultatele empirice arată că aceste deviaţii nu sunt deloc întâmplătoare. Sunt factori macroeconomici care guvernează piaţa din România şi care influenţează direct ratele ROBOR: lichiditatea, presiunile inflaţioniste, riscul suveran, dar şi condiţiile generale ale pieţei", a concluzionat Radu Ciobanu.
ROBOR/ROBID sunt dobânzi de referinţă ale pieţei interbancare, la care băncile se împrumută sau îşi plasează lichidităţile între ele.
