Reducerea dobanzii, asteptata de analisti
BNR a inceput sa reduca dobanda cheie din februarie 2009, cand economia Romaniei intra in criza, moment la care nivelul acesteia a coborat de la 10,25% la 10%. De atunci, banca centrala a redus constant dobanda de referinta, ajungand acum la nivelul minim istoric de 6,25%. Decizia de ieri nu a surprins specialistii, care anticipau o astfel de miscare.
“Cred ca era de asteptat ca BNR sa reduca dozajul relaxarii politicii monetare in conditiile in care ne apropiem probabil de minimul dobanzii de politica monetara, dat fiind nivelului actual si cel prognozat al inflatiei pentru trimestrele urmatoare”, a declarat Ionut Dumitru (foto), economistul sef al Raiffeisen Bank.
In mai 2009, dupa a doua reducere consecutiva a dobanzii-cheie, analistii interpretau aceasta miscare ca un semn ca astfel de decizii vor mai urma, scopul fiind acela de a relansa economia, afectata de recesiune.
Estimarile acestora s-au adeverit, politica Bancii Nationale a Romaniei fiind de reducere a acestui indicator important pentru relansarea creditarii, aflata intr-un blocaj inca din 2008.
“Banca Centrala a continuat procesul de normalizare a politicii monetare (initiat in 2009, dupa ce autoritatile au incheiat acordurile de finantare cu institutiile internationale), reducand dobanda de referinta la Sedinta din luna mai catre nivelul minim istoric de 6,25%. Acest proces de normalizare a fost posibil prin prisma atenuarii riscurilor cu privire la dezechilibrul extern (deficitul de cont curent a scazut semnificativ pe parcursul anului trecut). Totodata, procesul de normalizare/neutralizare este justificat si de evolutia economiei la un nivel cu mult sub potential. De asemenea, intrarea ratei inflatiei in intervalul tinta al bancii centrale a sustinut acest proces”, explica Andrei Radulescu, analist la Target Capital.
Cu toate acestea, Consiliul de Administratie a decis reducerea ritmului de la 0,5% la 0,25%, semnaland practic apropierea de finalul ciclului de normalizare a politicii monetare.
In opinia sa, aceasta decizie are la baza starea critica a finantelor publice (pe plan regional si intern), precum si riscurile cu privire la evolutia ratei de inflatie (o posibila majorare a taxelor ar putea pune in pericol respectarea tintei de inflatie).
“Starea critica a finantelor publice din Grecia, precum si riscurile care planeaza cu privire la executia bugetara pe plan intern atrag atentia cu privire la reaparitia fenomenului de flight to quality – care se manifesta deja de cateva saptamani in Europa si de cateva luni in Grecia. Investitorii pe plan mondial taxeaza practic in acest moment toate statele cu un comportament neadecvat la nivel de finante publice. Cu alte cuvinte, trebuie excluse noi reduceri agresive ale dobanzii de referinta, pentru ca in cazul in care s-ar concretiza am putea asista la noi iesiri de capital din Romania”, explica Radulescu.
Revenirea creditarii – dependenta de multi factori
In mod normal bancile comerciale ar trebui sa recurga la noi reduceri usoare ale dobanzilor practicate. Dobanda BNR constituie un benchmark pentru sistemul financiar-bancar, iar, dat fiind faptul ca in ultima perioada am asistat la o normalizare a mecanismului de transmitere a politicii monetare, Andrei Radulescu (foto) se asteapta ca bancile comerciale sa ajusteze dobanzile practicate in urma deciziei de astazi a BNR.
“Cu toate acestea, nu trebuie sa ne asteptam la reduceri agresive de dobanda, dat fiind ca marja de dobanda reprezinta principala sursa de profit a bancilor. Totodata, planeaza o serie de riscuri din plan macroeconomic international si intern, fapt care ar putea determina un acces din ce in ce mai dificil la finantare (cu alte cuvinte, este ridicata probabilitatea de a asista la o majorare a dobanzilor din piata, atat pe plan extern, dar si pe plan intern (unde in ultima perioada dobanzile s-au situat in general cu mult sub dobanda de referinta a BNR)”, a explicat analistul Target Capital.
In acelasi timp, analistul sef al Raiffeisen sustine ca revenirea creditarii este dependenta in primul rand de restabilirea increderii, atat la nivelul companiilor, cat si la nivelul populatiei.
“Pentru moment, sentimentul ramane unul negativ, in special in zona populatiei, alimentat de asteptarile de somaj si de amanarea ajustarii cheltuielilor bugetare, care intretine starea de incertitudine”, explica Ionut Dumitru.
Si Andrei Radulescu crede ca, in acest moment, relansarea creditarii in urma acestei crize este dependenta in primul rand de factori structurali, care determina cererea si oferta de credite.
“Din punct de vedere al cererii, creditarea este dependenta de semnale clare de relansare economica pe plan intern (care sa permita bancilor sa isi asume riscuri). Relansarea economiei interne este dependenta de climatul extern (in special de cel din zona Euro, principalul partener comercial). Pe de alta parte, in ceea ce priveste oferta de credite, nu cred ca bancile isi vor asuma din nou aceleasi riscuri ca in perioada post-criza. Mai ales ca unele au nevoie de majorari de capital, iar normele din sistemul financiar s-au modificat in urma crizei. Cred ca este nevoie de un nou model de business in sistemul financiar-bancar intern. Mai mult, problemele din sfera finantelor publice ar putea inaspri accesul la finantare pentru institutiile bancare interne”, a explicat analistul.
Riscurile economice raman ridicate
Analistii Citi Bank se asteapta la o inflatie de 4,5% la finalul acestui an, in comparatie cu nivelul de 4,7% inregistrat la finalul anului trecut. “O economie detensionata si o moneda solida sunt factorii cheie pentru procesul dezinflationist. Incertitudinea cu privire la o imbunatatire a asteptarilor si cresterea pretului petrolului inaspresc perspectivele asupra inflatiei”, explica analistii Citi.
Atat acestia, cat si economistii din Romania asteapta raportul prinvind inflatia pe care il va publica BNR zilele urmatoare. Acesta va aduce o actualizare a scenariului macroeconomic, de unde se poate deduce ceea ce se va intampla pe termen scurt in plan monetar.
Ionut Dumitru apreciaza ca incertitudinile legate de mediul economic international si de evolutia inflatiei in perioada urmatoare au crescut.
“Riscurile cu privire la evolutia inflatiei in perioada urmatoare (in special in trimestrul 3) vin in special din partea preturilor reglementate, efectului de baza nefavorabil la preturile alimentelor (in special cele volatile) si pretul international al petrolului. In plus, riscurile sunt legate si de evolutia politicii fiscal-bugetare in perioada urmatoare si de posibila crestere a TVA. O posibila crestere a TVA ar putea reinflama asteptarile inflationiste”, spune analistul Raiffeisen.
Legat de piata de capital, Andrei Radulescu sustine ca decizia BNR de ieri a fost de mult timp inclusa in pretul actiunilor. “De altfel, inclin sa cred ca piata deja a incorporat o dobanda de referinta de 6%. Desigur, piata de capital interna este dependenta puternic de mediul international, iar determinarea impactului deciziilor de politica monetara este dificila. Deciziile de politica monetara au impact asupra evolutiei pietelor de capital in principal in masura in care sunt neasteptate”, a mai spus Radulescu.
