Transferul proprietatii statului catre privat a fost una dintre primele mari probleme ‘capitaliste’ ale Romaniei tocmai iesita de sub regimul comunist. O masura necesara in esenta, impartirea echitabila a averii acumulata de stat in perioada comunista, a generat un lant de noi probleme, ale caror urmari mai sunt vizibile si astazi.

Primii pasi in vederea privatizarii companiilor de stat au fost facuti in 1991, cand participatiile statului la societatile comerciale au fost impartite intre cinci fonduri regionale (actualele SIF-uri – societati de investitii financiare) si Fondul Proprietatii de Stat (FPS). Mai exact, 30% din detinerile statului s-au dus catre SIF-uri, iar restul catre FPS - institutie care de-a lungul timpului s-a transformat, pe rand, in Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Proprietatii Statului (APAPS) si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

Avand de infruntat o criza economica, statul roman a desfasurat in perioada 1992 - 1995 asa-zisa Cuponiada, ca parte a programului de privatizare in masa, fiecare adult roman primind certificate de proprietate, cu o valoare nominala de 25.000 de lei.

Fara o educatie financiara si din cauza ca nu aveau practic nicio metoda legala de valorificare a acestora, o buna parte din romani au vandut cupoanele catre speculatori, la preturi derizorii. De altfel, din cauza speculei, Guvernul a inceput sa emita cupoane nominale in cea de-a doua etapa a programului de privatizare, valoarea cestora urcand la 975.000 lei. Cupoanele puteau sa fie schimbate in actiuni la diverse companii de stat, milioane de romani devenind astfel actionari fara sa aiba o ideea clara despre ce inseamna acest lucru si, cu atat mai putin, despre ce inseamna o bursa de actiuni.

Multe dintre companiile la care romanii au primit actiuni in anii ’90 s-au privatizat, si-au schimbat numele si activitatea, sau chiar au fost inchise. De cealalta parte, doar o mica parte din beneficiarii Cuponiadei se pot lauda ca si-au vandut ani mai tarziu pe bursa actiunile, beneficiind astfel de un pret corect.

24 de ani mai tarziu, majoritatea cuponarilor care nu si-au vandut titlurile in primii ani catre speculatori, au uitat ca mai sunt actionari sau chiar au decedat. Involuntar, acestia au devenit o problema pentru companiile unde detin actiuni si pentru Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in general.

Mai exact, 8,4 milioane de romani figureaza in prezent ca actionari la una dintre societatile pe care statul le-a privatizat in anii ’90, jumatate din ei putand fi considerati complet inactivi din moment ce nu isi incaseaza nici dividendele. Potrivit declaratiilor facute in ultimii ani de reprezentantii BVB si ai Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), valoarea actiunilor detinute de acestia este evaluata la 250-350 milioane euro. Listate si in prezent pe Bursa de Valori Bucuresti, SIF-urile au probleme serioase atunci cand trebuie sa adopte decizii importante in Adunarile Generale ale Actionarilor, din moment ce o buna parte din actionarii acestora sunt inactivi.

BVB si Depozitarul Central, institutia care tine evidenta registrelor companiilor de pe bursa, au incercat in ultimii ani sa scoata la lumina actionarii inactivi, insa pana in prezent nicio masura adoptata nu a dus la o scadere semnificativa numarului acestora.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Setari Cookie-uri