Dedicăm un artiol cafelei, băutura noastră cea de toate zilele, în care explicăm:

  • care sunt tipurile de cafea pe care le întâlnim pe piață
  • câtă cafea este recomandat să consumăm într-o zi
  • la ce trebuie să avem grijă când cumpărăm
  • care sunt pașii pentru a prepara cea mai bună cafea acasă
  • este sau nu bună cafeaua la ibric?

Tipuri de cafea și cum se deosebesc

În lume sunt zeci de soiuri de cafea, însă nu sunt folosite în scop comercial. Cele mai cunoscute și căutate tipuri de cafea sunt Arabica și Robusta, care diferă atât vizual, cât și gustativ.

Arabica, originară din Etiopia, are boabe ovale, crestătură curbată la mijloc, o suprafață netedă și lucioasă și un gust dulce și catifelat. Totodată, nivelul de cofeină este mediu. În schimb Robusta, originară din Congo, are boabe mai mici, cu formă neregulată și o crestătură dreaptă la mijloc. Aceasta are o aciditate ușoară, gust persistent și un nivel de cofeină dublu față de Arabica, explică Petre Mareș, barista trainer la Julius Meinl România și Mădălina Sultan, marketing manager al companiei.

Din punctul de vedere al altitudinii la care se cultivă cele două soiuri, Arabica ajunge la altitudini mai ridicate, de până la 2.000 de metri, în timp ce Robusta crește la înălțimi cuprinse între 200 și 900 de metri.

Cătălin Modorcea, fondator Xpresscups, un serviciu de abonare la cafeaua de specialitate, prezintă cele trei mari tipuri de cafea întâlnite pe piață:

1. Cafeaua comercială, care este în general compusă din circa 75% boabe de cafea Arabica și 25% boabe de cafea Robusta.

2. Cafeaua 100% Arabica, deseori numită și cafea de origine, atunci cand este culeasă dintr-o singură regiune. Cafeaua 100% Arabica poate fi confundată cu cafeaua de specialitate, dar nu sunt neapărat același lucru.

3. Cafeaua de specialitate: aceasta este cafeaua 100% Arabica care primește un scor de calitate de cel puțin 80 de puncte din 100. Acest scor măsoară o varietate de factori precum aroma, aciditate și uniformitatea gustului. Este cel mai rar întâlnită și cel mai bun tip de cafea de pe piață.

Câtă cafea putem bea într-o zi?

Băutorii de cafea trebuie să știe că aceasta funcționează ca un excitant al sistemului nervos și acționează ca un stimulent pentru memorie, fiind considerat un adevărat energizant. În plus, boabele verzi conțin nenumărate substanțe cu efect antioxidant. Din perspectiva efectelor asupra metabolismului, trebuie să reținem că fiecare dintre noi metabolizăm și reacționăm diferit. De exemplu, poate influența temporar o creștere a pulsului și tensiunii arteriale, amintesc reprezentanții Julius Meinl.

Cofeina este recomandată să fie consumată între 360 și 480 de miligrame pe zi, ceea ce înseamnă 6-8 cești de espresso, însă trebuie considerat și gradul de cofeină pe care îl are sortimentul de cafea ce este consumat, atrag atenția experții Julius Meinl.

„Putem pleca de la considerentul soiului: Arabica sau Robusta - dacă produsul consumat este 100% Arabica, atunci putem considera recomandarea de 6-8 cești de preparat espresso; dacă produsul consumat este 100% Robusta, atunci recomandarea este de 4-5 cești de espresso. Însă, de reținut: impactează tipul de produs consumat - ce poate fi și un bled Arabica & Robusta - frecvența uzuală a fiecărui individ”, explică Petre Mareș și Mădăina Sultan.

Cafea boabe sau capsule de cafea

Food and Drug Administration (FDA) din Statea Unitea susține că nu ar trebui să consumăm mai mult de 400 mg de cofeină pe zi. Cătălin Modorcea explică faptul că boabele de cafea Arabica conțin 0,8 - 1,4% cofeină, dar cafeaua Robusta, care se întâlnește mai des în cafelele din supermarket-uri, conține între 1,7 - 4% cofeină.

„În general se consideră că 300-400 de mg de cofeină pe zi reprezintă o limită sigură pentru majoritatea adulților sănătoși. Desigur, femeile însărcinate sau cele care alăptează nu ar trebui să consume atât, dar în general este considerată o cantitate care nu prezintă pericole pentru sănătate. Asta înseamnă 4-5 espresso normale pe zi. Personal, însă , le recomand clienților mei să nu depășească două espresso pe zi sau o ceașcă normala de cafea la ibric, pentru că își supun sistemul nervos unei supraîncărcări nenecesare”, adaugă nutriționista Cori Grămescu.

La ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm o cafea din magazin?

  • În general trebuie să fim atenți la parametrii de „igienă”: produsele să fie în termen sau, în cazul cafelei măcinate, pachetul să fie vidat. În funcție de modul de preparare folosit acasă, să selectam corect produsul întrucât prăjirea și gradul de măcinare sunt în concordanță cu acesta. Pachetul de cafea măcinată are semnalizate pictogramele aferente modurilor de preparare: la ibric, moka, french press, filtru; prin urmare, este necesar să verificăm recomandarea producătorului pe pachetul de produs comercializat pentru a avea ulterior un preparat bun.
  • În funcție de profilul de gust și obișnuită fiecăruia, trebuie verificate informațiile cu referire la: tipul de prăjire (light, medium-light, dark roast), soiul de cafea (Arabică 100% sau blend Arabică&Robusta). Important este că așteptările consumatorului să fie validate la nivel de raft pe cât posibil. Cu siguranță, pasionații de cafea vor verifica mult mai multe informații la nivel de raft (tipul de procesare a cafelei), însă, cel mai probabil, aceștia se vor adresa coffee shop-urilor unde personalul este specializat.

Pașii pentru a prepara cea mai bună cafea acasă, dacă ai un aparat clasic

În general, acasă avem un aparat automat ce funcționează cu cafea boabe, un aparat ce funcționează cu capsule sau un filtru de cafea.

În cazul aparatului automat, setările sunt predefinite, așadar nu putem vorbi de pași de preparare așa cum ne-am adresa în HoReCa. Contează însă următoarele:

  • cafeaua să fie proaspătă - în cazul în care frecvența de consum este redusă, indicat este să nu umpleți întreg recipientul cu boabe, ci să mențineți cafeaua în punga proprie, iar aceasta să fie ținută legată sau într-o cutie specială;
  • apa să nu fie stătută întrucât și aceasta poate influența negativ gustul preparatului.
  • La fel de importantă este și igiena aparatului și însușirea de către consumator a recomandărilor brandului, recomandări ce se regăsesc în manualul de utilizare.

În cazul aparatului ce funcționează cu capsule și care are câteva avantaje considerabile, precum ușurința în utilizare și predictibilitatea preparatului, rămân la fel de importante calitatea apei folosite și valabilitatea produsului, explică experții Julius Meinl.

Pentru iubitorii de cafea la filtru, este necesar să își selecteze corect produsul la raft, asigurându-se că acesta este recomandat acestui mod de preparare.

Pentru cele mai bune rezultate, este important să alegem o cafea de calitate, proaspăt prăjită și, dacă este posibil, să cumpărăm cafeaua boabe pentru a fi râșnită acasă, imediat înainte de a fi preparată,

Cătălin Modorcea

Este bună sau nu cafeaua la ibric?

„Trebuie să începem prin a sintetiza aspectele ce țin de modul de preparare: preparatul final este foarte puțin predictibil, intensitatea acestuia fluctuând în funcție de cantitatea de cafea și apă folosite zi de zi. Totodată, procesul de preparare trebuie asistat, riscând altfel că preparatul „să dea în foc”. În același timp, bobul de cafea conține anumite substanțe ce influențează valoarea colesterolului și care se regăsesc în zaț; acest lucru nu se întâmplă în cazul altor metode de preparare, având astfel o extracție curată”, explică Petre Mareș, barista trainer la Julius Meinl România și Mădălina Sultan, marketing manager al companiei.

Fondatorul Xpresscups sugerează că ibricul poate fi ușor înlocuit cu un moka pot, un V60 sau o presă franceză, instrumente care nu sunt costisitoare.

„Eu personal prefer un moka pot, un V60 sau o presă franceză în detrimentul ibricului clasic pentru că mă ajută să prepar cafeaua mai ușor și să elimin posibilitatea ca acel zaț de cafea să ajungă în cana mea. În plus, folosind oricare din aceste opțiuni, e mai ușor să obțin același rezultat de fiecare dată. E de asemenea mult mai improbabil (chiar imposibil în cazul unui V60 sau unei prese franceze) să arzi cafeaua folosind aceste metode. De asemenea, un moka pot simplu poate fi achiziționat la mai puțin de 50 de lei în general, iar un V60 la mai puțin de 100 de lei în unele cazuri, așa ca toate sunt probabil alternative accesibile pentru iubitorii de cafea”, spune Cătălin Modorcea.

Dacă în ultimii ani, în casele românilor espressoarele au luat locul clasicelor cafetiere sau ibrice, poate că este un moment bun să ne întoarcem și să căutăm variante mai bune de preparare a cafelei.

„Rugămintea mea pentru oamenii care nu vor să investească într-un espressor profesional (care poate fi foarte costisitor) este să încerce metodele de preparare manuale în locul unui espressor automat neperformant. Odată ce ai cumpărat un espressor neperformant, e destul de greu să scoți din el o cafea foarte bună. În schimb, preparând cafeaua manual te poți bucura de un gust de-a dreptul excelent, fără să depui prea mult efort sau să ai nevoie de multă practică. De asemenea, și cafeaua la filtru poate ieși foarte gustoasă atunci când folosești o cafea de specialitate dedicată acestui tip de preparare”, spune Modorcea.

Mitul „Cafeaua și somnul”

„Sunt într-adevăr câteva povești țesute în jurul cafelei. Plecând de la aspect, este considerat faptul că preparatul va avea mai multă cofeină dacă boabele au fost prăjite intens, culoarea lor fiind, în acest caz, maroniu închis. Însă, cu cât este mai prăjit produsul, cu atât nivelul de cofeină este mai redus. Espresso-ul este identificat ca fiind produsul cu cel mai mare grad de „tărie”, însă vorbim în fapt de concentrația de arome. De cele mai multe ori, consumatorul confundă gradul de tărie cu concentrația aromelor; sunt alți factori care influențează tăria, unul dintre cei mai importanți fiind timpul de extracție. Probabil cel mai răspândit mit este efectul cafelei asupra somnului, însă ceea ce trebuie reținut este că preparatul, fiind procesat prin rinichi, este eliminat în întregime în 4-6 ore”, explică experții Julius Meinl.

Sursa foto: Pixabay