Cei care anunță sfârșitul prematur al ofensivei mașinilor electrice pe Bătrânul continet ar trebui să se mai gândească, dacă este să dăm crezare unui studiu al ONG-ului Transport & Environment. Conform celor mai proaspete previziuni, aproximativ 24% din toate mașinile noi ce vor fi comercializate în Europa la anul vor fi pe baterii, o revenire pentru acest segment după un 2024 dificil, scrie Reuters.
În ultimele luni, pe Wall-Street.ro am scris de mai multe ori despre scăderea vânzărilor de EV-uri din Europa și, mai precis, din țările Uniunii Europene. Germania este, fără doar și poate, cel mai vizibil caz în acest sens, încă de la începutul lui 2024. Urmările acestei situații se simt, deja, în industrie.
Grupul VAG, în special mărcile Audi și Volkswagen, se ceartă la propriu cu angajații săi și îi amenință cu concedieri și închideri de fabrici. Sute sau chiar mii de oameni riscă să rămână șomeri în Germania, o măsură fără precedent în istoria de peste opt decenii a „mașinii poporului”, iar sindicatele sunt furioase: recent, angajații de la uzina Audi din Bruxelles au furat cheile a 200 de mașini.
În mod similar, și alți constructori au luat măsuri de reducere a cheltuielilor sau investițiilor pe partea de electrice. Mercedes-Benz, de pildă, a abandonat dezvoltarea unei platforme dedicate pentru EV-uri de lux, în timp ce mai mulți executivi au recunoscut că țintele de electrificare integrală a gamei au fost prea ambițioase. Până și Volvo a făcut acest pas, anunțând că va continua dezvoltarea de hibride și după 2030, când își propusese să nu mai ofere decât EV-uri.
Totuși, T&E susține că la anul EV-urile vor redeveni populare cel puțin în Uniunea Europeană. Astfel, în spațiul comunitar cota de piață pentru mașinile pe baterii va fi undeva între 20 și 24%, adică aproape 1 din 4 mașini noi comercializate. Prin comparație, în 2022, aproximativ 1 din 8 mașini vândute în Europa erau electrice.
Ce a dus la scăderea interesului pentru EV-uri în Europa
În primele șase luni ale anului, vânzările de EV-uri au scăzut în Uniunea Europeană, cota lor de piață fiind acum în jurul a 14 procente. Contextul este unul complicat, presărat cu creșterea taxelor vamale pe mașinile electrice și hibride din China, dar și cu apropierea unui nou termen pentru trecerea la norme și mai stricte pentru emisiile de CO2 la nivel de flote.
În prima speță, Comisia Europeană s-a arătat flexibilă și a scăzut cotele de supraimpozitare pentru anumiți constructori (europeni și chinezi) care au colaborat cu investigatorii de la Bruxelles. Totuși, un vot important în acest sens este programat pentru 25 septembrie, arată sursa citată, iar constructorii încă nu știu ce va însemna această schimbare a relațiilor economice China - UE pentru vânzările lor pe marea piață asiatică.
În al doilea rând, când vine vorba de cotele de emisii la nivel de flote, există două tabere. Sunt, pe de-o parte, cei care spun că noile ținte ale Comisiei nu sunt realizabile tocmai din cauza scăderii vânzărilor de EV-uri. Concret, dacă se merge pe planul original, din 2025, constructorii vor fi penalizați dacă, la nivelul flotelor de mașini noi vândute, nivelul de CO2 este de peste 95 g/km. În prezent, limita maximă este de 106,6 g/km, dar și așa constructorii simt o presiune în creștere.
Deja, în prima parte a anului, UE a împărțit amenzi de 550 de milioane de euro producătorilor care n-au reușit să respecte standardele de emisii din 2020 - care erau chiar mai relaxate față de cele din 2023-2024. De aceea, Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA) speră la o amânare cu doi ani a noului prag de 96,6 g/km. De cealaltă parte, CEO-ul Stellantis, Carlos Tavares, este încrezător că această limită nu este absurdă și susține menținerea datei actuale de introducere.
Cu alte cuvinte, producătorii se simt prinși între mai multe ciocane și cel puțin o nicovală. Ei sunt obligați să cheltuiască miliarde de euro pentru a realiza, într-un timp cât mai scurt, tranziția la vehicule verzi, o mutare susținută de Bruxelles, dar nu și de alte guverne din țări cunoscute ca mari poluatori. De asemenea, sunt buni de plată sume la fel de amețitoare dacă nu bifează norme tot mai stringente de emisii, iar toate acestea în condițiile scăderii vânzărilor pe fondul inflației, recesiunii și a prețului tot mai mare al mașinilor noi.
Cum ar putea reveni pe val mașinile electrice
În prognoza sa, T&E se bazează pe o revenire a electricelor alimentată în special de lansarea a tot mai multe modele ieftine. În iunie, același ONG paria pe o cotă de piață pentru acest segment de 21%, dar acum marja a fost lărgită deoarece sunt multe lansări care bat la ușă. Între 2024 și 2025, șapte EV-uri cu un preț de sub 25.000 de euro vor ajunge pe piață. Acestea ar putea atinge o cotă de piață de 10-15% din toată „plăcinta” ZEV-urilor.
De asemenea, mai multe țări au pus sau urmează să pună în aplicare noi metode pentru a crește vânzările de EV-uri. Italienii au lansat un nou program de subvenții, iar nemții, care anul trecut în iarnă au oprit aproape peste noapte întreg programul de ecobonusuri, va ajuta producătorii prin scăderi de taxe acordate mașinilor electrice.
Conform T&E, BEV-urile vor contribui cu 60% la scăderea emisiilor venite de la producătorii de mașini anul viitor, scădere obligatorie pentru a atinge noile ținte de CO2. Hibridele vor ajuta la scăderea emisiilor cu un procent de 20%. În ciuda acestei prognoze pozitive, constructori ca Mercedes-Benz, Toyota, Renault și Stellantis mențin deciziile de reducere a țintelor de electrificare.