Companiile de livrări rapide de alimente vor supraviețui chiar și în eventualitatea în care guvernele din țările UE vor impune angajarea cu contracte de muncă a curierilor, consideră Daniel Alonso, vicepreședinte (VP) al diviziei de Quick Commerce Glovo. Menținerea statutului de freelancer/colaborator pentru curieri reprezintă o miză uriașă pentru numele mari din industrie, care în felul acesta nu sunt împovărate cu toate costurile ce implică angajarea cu contract de muncă full-time a livratorilor.
Majoritatea covârșitoare a livratorilor nu sunt angajați direcți ai aplicațiilor de food delivery pentru care lucrează, ei lucrând în general fie ca freelanceri, fie prin intermediul unei colaborări PFA sau printr-un SRL.
În aceste condiții, principalul beneficiu pentru livratori este reprezentat de flexibilitatea job-ului (ore de lucru pe care și le decid singuri/posibilitatea de a avea și un alt job sau cea de a schimba rapid job-ul). În schimb, ei nu beneficiază de mai multe prevederi din legislația muncii ce pot varia de la o țară la alta: de asigurări de sănătate în caz de accident la locul de muncă (un job cu risc ridicat de accidente), salariu minim, număr minim de zile de concediu, etc.
”Da, piața de food delivery va putea exista și fără freelanceri, adică dacă toți curierii vor trebui să devină angajați cu contrat de muncă”, a răspuns Daniel Alonso, unei întrebări wall-street.ro cu privire la recentele presiuni venite din partea autoritățile UE privind angajarea curierilor.
Citeste si:
”Cred însă ca majoritatea curierilor preferă să fie freelanceri. Este și motivul pentru care lucrează cu Glovo. Unii vor flexibilitatea de a putea 3 ore pe zi, sau doar vinerea. Este o meserie unde e dificil să impui un model de lucru cu 40 de ore pe săptămână”, spune reprezentantul Glovo, companie care în 2020, în România, figura cu doar 47 de angajați permanenți (GLOVOAPPRO SRL), potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor.
În Spania, țară unde se află și sediul central Glovo, autoritățile au decis în luna mai că firmele de food delivery trebuie să le facă contracte de muncă livratorilor în termen de trei luni de zile. Potrivit autorităților din această țară, aproximativ 17.000 livratori erau activi la momentul deciziei.
Discuțiile despre statutul de angajat al livratorilor au luat amploare și la nivelul UE, Comisia Europeană lansând anul acesta în dezbatere publică noi reglementări ce ar putea avea impact la nivelul întregii Uniuni.
Citeste si:
Discuția rămâne însă una complicată, de teama pierderii a mii de joburi unele țări din UE preferând să aibă o abordare neutră cu privire la acest subiect. În Franța, de exemplu, președintele Emmanuel Macron a autorizat înființarea Autorității Relațiilor Sociale cu Platformele de Angajare, care militează pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru curierii firmelor de livrare ”respectând totodată statutul acestora de liber profesioniști”. Așadar condiții mai bune de muncă, dar fără a forța firmele de livrări să suporte întregul cost al unui angajat normal.
”Glovo se va conforma legilor din țările în care este prezentă. Recent am lansat «the courier pledge» în anumite piețe. Ce înseamnă acest lucru mai exact? Înseamnă că indiferent de ce impun guvernele și reglementările UE, în țările unde «the courier pledge» este activ noi ne asumăm că fiecare curier va avea o asigurare de sănătate și că există un nivel minim de venituri pe care fiecare curier îl poate obține. În felul acesta ne asumăm faptul că Glovo ca afacere depinde de curieri și spunem că vom oferi anumite condiții indiferent de deciziile guvernelor locale”, a declarat Daniel Alonso.
Citeste si:
”The courier pledge” nu este disponibil în România în momentul de față, reprezentanții Glovo neoferind informații suplimentare despre când și dacă această asumare va exista și la nivel local.
Discuții privind includerea Mega Image în Glovo: ”Ei sunt una dintre cele mai mari oportunități pentru marketplace-ul Glovo în România”
Glovo se află înt-o permanentă căutare de noi parteneri (magazine) care să fie incluse în ofertă, iar în momentul de față retailerul Mega Image reprezintă poate cel mai important nume care ar putea să intre în aplicație.
”Consider că Mega Image reprezintă una dintre cele mai mari oportunități pentru marketplace-ul Glovo în România. Din acest motiv vorbim cu ei și încercăm să îi convingem să facă parte din platformă. Ne interesează de unde își cumpără oamenii produsele. Pe segmentul convenience (n.red. comoditate), oamenii cumpără din Mega Image, așa că vrem ca Mega Image să fie în marketplace-ul nostru. Deciziile privind magazinele partenere nu sunt luate de mine, din sediul de la Barcelona, ci de echipa locală. Dacă echipa locală îmi spune că un anumit magazin din România este popular, vom încerca să includem acel retailer în oferta noastră”, a explicat Daniel Alonso.
Citeste si:
Spaniolul nu exclude nici posibilitatea ca mai multe piețe tradiționale să fie incluse în oferta Glovo România, în momentul de față Piața Amzei fiind deja disponibilă în aplicație.
”Creșterea taxei de livrare se ia de la o țară la alta”
Într-un context global dominat de inflație, majoritatea companiilor s-au confruntat în ultimul an cu o creștere a costurilor, adesea reflectată în creșterea prețurilor pentru produsele vândute sau pentru serviciile oferite.
”Rămâne de văzut dacă această creștere a costurilor va fi reflectată în taxele de livrare Glovo. Taxele de livrare sunt discutate punctual, în cazul fiecărei țări unde Glovo este activ. În momentul de față nu am luat nicio decizie cu privire la eventuale măsuri pentru combaterea inflației”, menționează Daniel Alonso.
Citeste si:
Inflația afectează însă în special veniturile populației, fapt care i-ar putea face pe români să se gândească de două ori înainte de a face o comandă cu livrare Glovo. Alonso nu crede însă că scăderea puterii de cumpărare îi va face pe mulți să renunțe la obișnuita comandă de mâncare de la restaurant.
”Oameni într-adevăr vor avea mai puțini bani pe care să îi cheltuiască, dar rămân la părerea că vor prefera să renunțe la cheltuieli mari – să zicem achiziția unei mașini sau a unei case – în loc să renunțe la o cheltuială mică, de 60-80 de lei, vineri seara, pentru a lua cina de la restaurantul preferat acasă cu familia”.
Daniel Alonso se așteaptă astfel ca piața de food delivery să își continue creșterea, chiar dacă ritmul nu va mai fi probabil la fel de accelerat precum cel din primii ani ai pandemiei COVID-19. În cazul Q-Commerce (livrări rapide în termen de 30-60 de minute), divizie pe care el o conduce la Glovo, luna iulie 2022 a adus o creștere de 86% y/y,
Citeste si:
”Livrarile de convenience reprezintă acum un trend social, nu este ceva care a fost amplificat doar de pandemie. Este ceva ce văd în fiecare dintre cele 25 de țări în care suntem prezenți: oamenii vor comoditate și rapiditate”, a concluzionat Daniel Alonso.
Glovo este o aplicație de livrare care conectează utilizatorii cu companii și curieri, oferind servicii de comandă de la restaurante locale, băcănii și supermarketuri, farmacii și magazine de vânzare cu amănuntul.
Startup-ul fondat în 2014 la Barcelona operează în 25 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa. În România a pătruns în anul 2018, țara noastră aflându-se în top 3 piețe pentru aplicație, din punct de vedere al valorii tranzacțiilor.
Sursa foto: Glovo
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
