Deputatul AUR Dan Tanasă îi îndeamnă pe români să refuze comenzile care sunt livrate de curieri străini cerând oprirea importului de muncitori „necalificați” din Asia și Africa. Această declarație vine la mai puțin de o săptămână după ce un oraș mare din Rusia, Sankt Petesburg, a interzis străinilor să mai lucreze ca și curieri.
„Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”, a scris Dan Tanasă, deputat AUR, pe pagina sa de Facebook. Postarea sa a adunat 9.800 de reacții și mai mult de 7.000 de comentarii.
Acesta a înserat două știri în comentarii, ambele legate de cazuri de exploatare sexuală în Anglia, majoritatea din vina unor bărbați din Pakistan.
„O dictatură nu se instalează niciodată singură, ci în aplauzele celor cu mintea slabă. Vestul se scufundă sub valul islamist, iar europenii plâng în pumni pentru că nu au fost atenți la importul masiv de imigranți. Eu nu vreau așa ceva în România!”, mai spune acesta într-un comentariu adăugat la propria sa postare.
Deputatul AUR a adăugat mai multe comentarii și a răspuns la majoritatea comentariilor contradictorii afirmațiilor lui, dându-le argumente de ce nu este bine ca România să primească imigranți.
„Progresismul e boală mintală. Vă mulțumesc frumos tuturor celor care mă înjurați pentru faptul că mi-ați reconfirmat asta!”, a mai adăugat el în secțiunea de comentarii.
În urmă cu câteva zile, un mare oraș din Rusia a anunțat interzicerea imigranților de a mai lucra ca livratori
Pe 11 august, autoritățile din Sankt Petesburg le-au interzis imigranților să mai lucreze ca și livratori. Ordinul a fost semnat de guvernatorul Alexander Beglov și anunțat de administrația orașului. Acest ordin modifică un regulament din 28 iulie 2025 care le interzicea străinilor accesul la serviciile de taxi, conform The Moscow Times.
Interdicția s-a extins la toate tipurile de livrări, de la serviciile tradiționale de curierat și transport de mărfuri, până la livrarea de alimente la domiciliu și alte servicii similare. Oficialii orașului au declarat că măusra își propune să reducă angajarea ilegală, să îmbunătățească calitatea și siguranța serviciilor și să creeze mai multe locuri de muncă pentru localnici, în special pentru studenți și tineri.
În ianuarie 2025, 49 de regiuni rusești, inclusiv teritorii ocupate din Ucraina, introduseseră interdicții similare în diverse profesii, a relatat agenția de știri Vyorstka, potrivit The Moscow Times.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a autosesizat
După mesajul deputatului AUR, polițistul Marian Godină a anunțat printr-o postare de Facebook că a formulat o plângere penală împotriva lui Dan Tanasă pentru infracțiunea de „incitarea la violență, ură sau discriminare”. Găsiți mai jos plângerea penală formulată de Marian Godină.
„Formulez prezenta:
Plângere penală
Împotriva numitului Tanasă Dan, membru al Parlamentului României, din partea partidului AUR pentru săvârșirea infracțiunii de "Incitarea la violenţă, ură sau discriminare" faptă prevăzută și pedepsită de art. 369 din Codul Penal.
Motivele plângerii:
În data de 19.08.2025, pe pagina dumnealui de Facebook, domnul Tănasă Dan a postat următorul text:
Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!!!
Prin textul de mai sus, dl Tanasă incită în mod clar la discriminarea muncitorilor din Asia și Africa.
Probe și dovezi:
În susținerea celor afirmate, indic următoarele mijloace de probă:
Capturi de ecran de pe pagina de Facebook a d-lui Dan Tanasă.
Solicitări:
Vă rog să dispuneți cercetarea penală a faptei semnalate și tragerea la răspundere penală a persoanei responsabile.”, potrivit unei postări de pe pagina oficială a polițistului Marian Godină.
Hotnews a scris că a luat legătura cu membrul colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Cătălin Raiu, care le-a confirmat că s-au autosesizat cu privire la postarea deputatului.
„Am văzut postarea și s-a decis deja autosesizarea. Aceasta presupune că deschidem procedura oficială: cităm părțile implicate, persoana care a făcut postarea, pe care o invităm la audieri. Aceasta va avea ocazia să explice contextul și are dreptul să își prezinte apărarea, conform procedurii”, a declarat pentru HotNews Cătălin Raiu.
Câți angajați străini are România și de unde provin aceștia?
La finalul lui 2024 erau înregistraţi peste 140.640 de angajaţi proveniţi din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România, conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). De la începutul anului și până în iulie, instituția a eliberat peste 42.500 de avize de angajare pentru cetăţeni străini. La acestea se adaugă și 6.764 avize pentru schimbarea angajatorului.
Cifra actuală acoperă doar parțial nevoile reale ale pieței muncii din România, care sunt mult mai ridicate, atrag atenția reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM). Cu toate acestea, pentru al doilea an consecutiv, contingentul pentru lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă a rămas la 100.000.
Potrivit datelor furnizate de comisarul-şef Daniel Titirigi, director al Direcţiei Migraţie în cadrul IGI, cei mai mulţi dintre angajații străini aduși să muncească în România provin din:
- Nepal (18.772 de persoane)
- Sri Lanka (6.295 de persoane)
- India (3.445 de persoane)
- Bangladesh
- Egipt
- Pakistan
- Maroc
- Turcia
- Etiopia
- Filipine
Industriile în care aceștia activează sunt producţia (29.141 de angajaţi), construcţiile (28.538), comerţul (20.008), HoReCa (18.844) şi serviciile administrative şi de suport (12.189).
La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 4% din populație este reprezentat de cetățeni străini din afara blocului comunitar. În România procentul este sub 1%, dar trendul este clar unul crescător, explică Mircea Mocanu, șef Misiune la biroul din România al Organizației Internaționale pentru Migrație.
Din datele instituției, cei mai mulți dintre angajații străini care muncesc în țara noastră își doresc să se facă înțeleși, să învețe limba română, să aibă acces la servicii de bază și să înțeleagă locul unde stau și unde își desfășoară activitatea.
