După un 2024 care anunța încet, dar sigur, un climat dificil pe piața muncii, 2025 s-a concretizat într-un punct de cotitură, în care schimbările tehnologice, economice și sociale au forțat liderii să regândească modalitățile de lucru. Industrii ca IT, auto sau producție au fost grav afectate de concedieri, în timp ce alte sectoare de activitate au înghețat recrutările. Mihaela Feodorof atrage atenția asupra unui aspect adesea trecut cu vederea în strategiile de business, și anume faptul că fostul angajat nu dispare din ecuație, ci devine parte dintr-o dinamică mai largă a pieței, influențând recrutarea, consumul și stabilitatea economică.
Cele mai grele decizii sunt cele care țin de oameni, de viitorul lor și al familiilor acestora. Concedierile și părăsirea unui spațiu economic au un impact mai puternic decât ceea ce vedem imediat. Un fost angajat este un plus de valoare pe piața forței de muncă, care conduce la o altă dinamică în selecție și recrutare. Veniturile mai reduse pe cap de locuitor în fiecare familie înseamnă o putere de cumpărare mai scăzută a tuturor produselor și serviciilor din piață. Așa cred că este sănătos să cântărim deciziile de business, pe lângă actul necesar în sine.
Mihaela Feodorof, Executive Coach & Business Consultant Performanceway (foto)

Cum văd managerii români economia, în 2026
Un barometru de opinie realizat în rândul managerilor din România de către compania de training Exec-Edu arată că, pe fondul schimbărilor majore din economia locală, aproape jumătate dintre manageri (41%) anticipează o scădere a economiei României în 2026, ca urmare a unui context economic și politic dificil. Alți 27% consideră că economia va rămâne la același nivel, iar un procent de 32% se așteaptă la o creștere lentă. În ceea ce privește performanța companiilor, 49% dintre respondenți estimează că activitatea organizației în care lucrează va stagna anul viitor, în timp ce 42% rămân optimiști și cred că 2026 va aduce o creștere a veniturilor pentru compania lor.
„Da, se anunță un an diferit și mai complicat din punct de vedere al deciziilor de business. Dar poate fi o oportunitate de creștere a celor care iau aceste decizii, cât și a celor asupra cărora se răsfrâng. Întâlnesc mulți profesioniști care accelerează procesele de reconversie, care privesc mai matur piața și viața profesională. În egală măsură, mulți lideri trec de la teorie la practică, chiar dacă nu le place ce alegeri sunt nevoiți să facă. Cred că este un alt moment în care diplomele, certificările și validările pe hârtie își vor dovedi utilitatea, sau nu, în procesele organizaționale”, explică Mihaela Feodorof, Executive Coach & Business Consultant Performanceway.
Profilul liderului în vremuri criză
Ecosistemul de business din 2026 va fi, mai curând, rezervat liderilor care au un apetit pentru risc, cât și celor care au încredere în angajați și în colaboratori și nu pun la îndoială intențiile acestora. În acord cu aceste vremuri dificile, Mihaela Feodorof a conturat succint un profil al celor care reușesc să ducă organizațiile mai departe și să aibă grijă de angajații lor.
„În primul rând, liderul trebuie să-și păstreze firea, adică să rămână lucid și să nu se defocalizeze. A avea o țintă, un deziderat, un scop și determinarea de a-l atinge, cu claritate și acțiuni care îl deservesc, sunt primele condiții care se traduc în abilități sau puncte forte. Aș mai adăuga că aceste perioade neconforme sunt potrivite pentru acțiuni ale liderilor cu apetit pentru risc și care nu au obiceiul de a pune la îndoială demersurile și intențiile celorlalți. Nu în ultimul rând, cei care fac față acestor vremuri sunt cei care știu să facă echipă cu alte profile complementare, absolut necesare pentru a avansa în direcția dorită”, spune consultantul.
În ceea ce privește relația cu Generația Z, una dintre cele mai mari greșeli pe care liderii o pot face este marginalizarea contribuției lor reale. Lipsa spațiului pentru idei, pentru explorare și dialog duce, inevitabil, la stagnare. Din experiența sa în lucrul cu organizațiile, Mihaela Feodorof vorbește deschis despre o problemă structurală, și anume deficitul de leadership autentic, mascat adesea de forme sofisticate de management care nu mai țin pasul cu realitatea.
Când mintea nu explorează, intră în punctul critic, se blochează sau, și mai grav, consideră că este foarte bine, atât de bine încât nimic niciodată nu mai trebuie să fie schimbat (...). Ducem o lipsă acută de leadership, mascăm managementul învechit în formule pretențioase, dar exercițiile ne dovedesc că nu am îmbunătățit prea multe, iar vremurile nu așteaptă.
Mihaela Feodorof, Executive Coach & Business Consultant Performanceway
Consultantul de la Performanceway este de părere că pandemia, digitalizarea excesivă și comunicarea redusă la mesaje rapide au erodat conversațiile dintre generațiile diferite de angajați, curiozitatea față de celălalt, dar și mentoratul informal, adică exact acele componente care, înainte de 2020, de pildă, făceau diferența la nivel de relaționare la job.
„Nu cred că generațiile următoare sunt mai greu de înțeles decât am fost noi pentru cei dinaintea noastră. Ce știu sigur este că nu mai alocăm timp, suntem mai izolați, iar relațiile umane sunt într-o suferință cronică”, a mai spus Mihaela Feodorof.
Aceeași lipsă de timp pentru dialog duce și la pierderea oamenilor valoroși din companii, în special dacă ne referim la cei care nu își părăsesc angajatorii din motive financiare, ci din lipsă de sens și recunoaștere. Mai mult, motivația intrinsecă rămâne un subiect sensibil, adesea ignorat de liderii care se află în goană după rezultate.
„Pentru cei a căror miză nu este strict și exclusiv financiară, toate eforturile și implicarea pentru care nu au primit nici măcar un mulțumesc o să umple paharul, iar angajații se lipsesc până și de veniturile stabile atunci când se simt neapreciați sau, și mai rău, mereu criticați. Lucrez constant la aceste aspecte cu clienții mei, fie că sunt angajatori sau angajați. Unii se plâng că nu au timp pentru asta, alții că nu văd sensul acestui timp, iar cei din urmă, care așteaptă o vorbă bună și atenție autentică, nu mai cred că poate exista și o relație interumană funcțională pe lângă un contract individual de muncă și Codul Muncii, care veghează la corectitudinea acestuia”, a mai arătat Mihaela Feodorof.
Strategia care face diferența în retenția angajaților
Într-o piață a muncii în care retenția a devenit o provocare structurală, iar motivația nu mai poate fi cumpărată exclusiv prin pachete financiare, liderii sunt forțați să regândească modul în care construiesc relația cu echipele lor. Dincolo de politici de HR sau inițiative punctuale, diferența o face existența unei strategii clare, coerente, care leagă obiectivele de business de nevoile reale ale oamenilor. Mihaela Feodorof explică faptul că există și angajatori care bifează multe din criteriile unui leadership ancorat în realitatea actuală, care promovează curiozitatea și dorința de perfecționare continuă în rândul angajaților.
Tare mult mă bucur atunci când găsesc în mediul de business acea combinație sănătoasă de încredere și dorință de a îmbunătăți continuu. Este un sentiment de familie care nu te lasă la greu, care te crește responsabil și cu grijă și în care îți sunt recunoscute meritele fără șabloane și matrici în care ești un cod pe o grilă de salarizare. Și mai este acest cuvânt magic, strategie. Ne place cum sună, dar nu știm să o construim, cum se face asta, nu avem timp, răbdare și/sau bani să ne aplecăm asupra ei și operăm în orb, pompieristic, exploatând oportunitățile din piață.
Mihaela Feodorof, Executive Coach & Business Consultant Performanceway
Studiul Confidex, barometrul care măsoară încrederea mediului de afaceri în economia națională (lansat în noiembrie 2025), relevă o creștere a îngrijorării în rândul managerilor și antreprenorilor din România. Pentru prima dată în patru ani, 1 din 3 manageri observă o înrăutățire a situației companiei lor, iar jumătate anticipează dificultăți sporite în următoarele șase luni. Deși doar 29% se declară optimiști cu privire la evoluția economiei, există o încredere sporită în investitori, 81% având o părere favorabilă despre aceștia.