Mediul economic românesc este unul încă tânăr, spre maturizare, chiar și în ciuda provocărilor multiple din ultimii ani. După doi ani de pandemie, 2022 a pus din nou la încercare liderii, însă în business nu putem discuta despre epuizare, „ori joci, ori nu”, spune Mihaela Feodorof, Executive Coach & Business Consultant Performanceway. Nici în 2023 nu par să se anunțe vremuri prea liniștite, pentru un popor educat în spiritul repetiției și predictibilității. Dar cum se vede totuși acest nou an prin ochii managerilor și a angajaților?

Retrospectiva lui 2022, un an la fel de impredictibil pentru manageri și antreprenori

Este perioada bilanțurilor și a statisticilor, iar dacă aruncăm o privire peste umăr, vedem că 2022 a fost anul în care liderii s-au reașezat în fața altor provocări. Pandemia a ieșit de pe radarul media pentru a face loc pe scenă pentru noi elemente perturbatoare: război, inflație galopantă, neliniști cu privire la schimbările tot mai rapide de climă. Toate acestea au generat „dezordine” chiar și în curtea celor mai experimentați manageri din companii.

Modul în care a afectat schimbarea geo politică fiecare industrie conține diferențe fine, dar nu se poate spune că există companii care au trecut prin acest an fără niciun efect (...) În a doua jumătate a anului s-au putut observa mișcări de amploare, închideri ale liniilor de business, zone în care se suspendă sau se limitează operațiunile. Nu a fost un an ușor nici pentru cei mai pregătiți dintre jucătorii de la masa de business și nici următorul nu se anunță mai liniștit. Cum îl abordăm, însă, poate face diferența între companiile care merg mai departe și celelalte.

Mihaela Feodorof, Executive Coach & Business Consultant Performanceway (foto)

De altfel, o analiză a companiei Wyser, parte a Gi Group Holding, arată cum contextul imprevizbil, setat de evenimente precum pandemia sau conflictele geopolitice, pun la încercare capacitățile liderilor, respectiv șansele de supraviețuire ale unei companii, creând și oportunități, deopotrivă. Modul în care liderii români văd 2023 ține de fiecare în parte, în conformitate cu profilul fiecăruia, cu experiențele pe care le-a traversat și cu disponibilitatea de a vedea lucrurile „altfel”. „Altfel, pe principiul „la fel faci, la fel obții”, o să regăsim și mai multe perspective sumbre și frici care guvernează acțiunile acestora”, explică specialistul.

„Managerii au trebuit să se adapteze în continuare la context investind în dezvoltarea lor ca spirit antreprenorial, agilitate, gândire critică, reziliență sau inteligență emoțională. Tranziția de la un stil de management definit adesea de micromanagement și obsesie pentru rezultate la transparență, flexibilitate, empowerment și abilitatea de a păstra conexiunea emoțională și a dovedi empatie în relația cu echipe diverse, dispersate geografic, nu s-a dovedit ușoară în mandatul managerului post pandemic”, este de părere Elena Georgescu, CEO True People, companie specializată în headhunting.

Citește și: CEO Smartree: Nu e exclus sa parcurgem o nouă criză, complet diferită de cea din 2008 - 2010

O caracterizare la rece a liderului român. „Ne place să acordăm atenție doar extremelor”

Oamenii urmează alți oameni, iar într-o organizație, oamenii își urmează liderii. Însă omul de business român este cel mai puțin prezent în viața sa, nu-și acordă timp să reflecteze, nu se bucură de micile victorii pentru că nu se consideră îndreptățit să și le asume. E o caracterizare „la rece” realizată de Mihaela Feodorof, specialist în servicii de business consulting, care spune că în general românii acordă atenție extremelor și nu știu să se bucure de etapele intermediare pe care le trăiesc. Spune că regăsește acest tipar comportamental în fiecare lider, ba chiar cu cât cineva este mai sus în ierarhie sau mai expus, cu atât devine mai grea reașezarea în relația cu sinele și cu munca, cât și mai greu de stabilit legături cu cei din jur.

„Lipsa smereniei, opusul aroganței sau a unei stime de sine manifestate excesiv e cea care le generează celor din preajmă sentimentul infantilității similar cu „I’m not good enough”. La umbra liderilor români cresc greu lăstari! Avem o atât de mare nevoie de validare și o competiție atât de greșit inoculată în anii de educație, încât prea puțini găsesc un loc prielnic dezvoltării în preajma conducătorilor de organizații și comunități. Românul ocupă toată scena, mulțumește public tuturor celorlalți care au contribuit la reușita lui dar nu dă drumul din mână puterii, ci se hrănește permanent din această nevoie”, mai spune Mihaela Feodorof.

Un astfel de „portret” creează un mediu destabilizator și pentru oamenii din jur, de la parteneri de afaceri, angajați și până la candidații care aplică la un job în organizația condusă de respectivul lider. De altfel, o organizație care va tolera abuzul de putere, intimidarea și neînțelegerile dintre management și angajați se vor face cunoscute cu ușurință și în rândul celorlalți angajați din industrie.

Sună utopic însă este perfect adevărat ca toate companiile care nu respectă angajatul (și asta se vede deja din primul pas, când încearcă să-i atragă sau când contactează agenția de recrutare) sau care nu sunt interesate de experiența lui post angajare au de pierdut, pentru că anul acesta a continuat trendul început din anii precedenți: candidații sunt mult mai precauți când fac o schimbare, se informează mai bine, caută să înțeleagă stabilitatea, dar și mediul și cultura angajatorului, sunt interesați de perspectivele lor de carieră nu doar de zona financiară. Asta se traduce într-o serie de oferte refuzate sau mai puțini candidați interesați de ofertele acelor angajatori.

Elena Georgescu, CEO True People (foto)

Vezi și: Roxana Epure, Managing Partner NextUp: Un lider se pune în echipă, își suflecă mânecile și face lucruri împreună cu echipa

Ce atribute nu trebuie să îi lipsească unui lider bun. Recomandări pentru 2023

Mihaela Feodorof lucrează cu afaceri care au deja tradiție în mediul de business, multe fiind prezente de 15 sau chiar 20 de ani. Pentru ei lecțiile vin mereu, indiferent de pandemie sau contexte politice dificile, însă tot ei sunt cei care au înțeles (sau trebuie să înțeleagă) că la finalul zilei nu totul se rezumă la sănătatea financiară a organizației, chiar dacă acest indicator nu este deloc de neglijat.

Un lider bun știe că el nu este suficient de bun fără oamenii din jurul său. Un lider bun știe să se adapteze oricăror situații, să acționeze cu smerenie în relațiile cu cei cu care se înconjoară pentru a obține o performanță comună. „Un mindset sănătos, realist optimist”, este ceea ce le recomandă și Mihaela Feodorof managerilor și antreprenorilor în 2023.

„Devine din ce în ce mai importantă antrenarea conducătorilor nu doar din perspectiva competențelor hard, dar mai ales soft. Mă refer aici la păstrarea echilibrului emoțional, la analizele raționale în locul celor guvernate de frici, la luarea deciziilor în timp util. Lucrez în proiectele derulate la această curățare a mediului de business de impurități vremelnice (război, pandemii, lipsa personalului de calitate profesională și mai ales umană)”, recomandă specialistul.

Sursa foto: Pexels

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri